Dinamo a câștigat meciul cu Unirea Slobozia și a fost multă bucurie, așa cum era de așteptat.
Un meci în care Dinamo a jucat mai prost decât în alte partide pierdute. Atunci ne alegeam doar cu speranța că fotbalul ne va răsplăti la un moment dat, dar aveam și exces de frustrare după fiecare rezultat negativ. Ieri am plecat cu trei puncte, care în fond, contează cel mai mult.
Sunt până la urmă două victorii la rând în meciuri oficiale, o partidă câștigată în Cupa României, ieri partidă câștigată în campionat. Sunt câteva lucruri în comun. Bune, dar și rele.
Aș începe cu faptul că din punct de vedere defensiv, stăm din ce în ce mai bine. Două meciuri fără gol primit, dar și fără ocazii mari de poartă, în afară de fazele fixe, în care suntem carne de tun. Lipsa taliei ne costă teribil și meci de meci, adversarii își crează ocazii importante în urmă exploatării acestui minus teribil de mare. Însă în rest, Dujmovic nu este întrebuințat atât de mult. Dar așa cum spuneam și în emisiune, faptul că nu primește gol necesită un efort colectiv.
Dinamo este o echipă mai legată, care nu mai oferă atât de multe spații adversarilor și parcă încercăm să renunțăm la a oferi cadouri, să le păstrăm pentru sărbători, deși sunt cam 2-3 momente pe meci în care încercăm să ne sabotăm, poate vom reuși treptat să renunțăm de tot la ele. Media de goluri primite sunt convins că va scădea teribil, dar vin la problemă care mă macină.
Ofensiv..spre nul! Am primit datele Instat pentru meciul trecut și este puțin îngrijorător faptul că ultimii clasați sunt doi jucători ofensivi, Ghezali și Bordusanu. Doi jucători de care avem pretenții, care trebuie să vină cu un plus de creativitate, de explozie, de aport ofensiv. Putem trece un zero în dreptul amândurora pentru partida de ieri și de aici reiese și numărul mic de ocazii. Desigur, a dat bine acea bară a lui Iglesias la impresia artistică, dar per total, în atacurile noastre poziționale, poartă o vedem cu greu..spre deloc.
Iglesias nu a evoluat prea mult în ultimele două meciuri, din cauza unor probleme medicale, dar va reveni în teren poate chiar de la meciul cu Baia Mare, să își reia locul de titular. Sincer, la ce am văzut de la Ahmed Bani, care a fost ieri printre cei mai buni, poate nu ar strica ca Ghezali să prindă și banca de rezerve, să între pe parcurs. I-ar prinde bine și lui Bordusanu asta, dar la el nu prea există înlocuitor. Repet, nu sunt cauze pierdute, dar trebuie să ofere altceva.
Victoriile aduc victorii, un clișeu pe care nu l-am mai pus în acțiune în ultimii ani, la noi a fost invers, înfrângerile au atras de la sine și alte înfrângeri, dar simt că echipa este pe un trend pozitiv, luna octombrie va aduce multe puncte în visteria clubului. Îmi doresc ca treptat jocul nostru să crească, să fim din nou o echipă capabilă să își creeze ocazii de poartă și să devenim o echipa mai completă, buni în toate fazele jocului. De abia atunci putem vorbi despre obiective. Momentan, despre victorii!
P.S: Giurgiu a fost o gazdă foarte bună, va mai fi un meci, cel cu Ripensia, dar trebuie să vedem Arcul de Triumf și la meciurile de fotbal, nu doar la rugby și la TV. Un gazon excelent, tribune foarte apropiate de teren, acustică excelentă, toate acestea le vom regăși și pe Arcul de Triumf….sper eu
,,S-a schimbat atmosfera, lucrurile încep să capete o formă, începutul a fost mai greu. Azi am avut un adversar care se apără extrem de bine, cred că are cea mai bună apărarea din Liga 2. A venit acel gol al lui Pop și lucrurile au căpătat o altă turnură.
Ceea ce este cel mai important în ziua asta tristă pentru Dinamo, am arătat multe din lucrurile pe care căpitanul nostru Cătălin Hîldan le arăta pe teren: determinare, pasiune, agresivitate. Nu am cedat absolut nicio clipă, lucrurile astea m-au bucurat foarte mult astăzi. Orice antrenor care ar fi venit aici, ar fi avut nevoie de timp. Faptul că începem să câștigăm jocuri și să avem consistență, astea sunt lucrurile pe care trebuie să le continuăm”, a spus Ovidiu Burcă, după meci.
CITESTE SI: