Dupa un sezon frumos, in care Dinamo a fost vioara intai in Liga Nationala de Handbal, iata ca am ajuns si in ultimul act, cel mai important pana la urma. O finala care poate aduce trofeul mult dorit, dupa o lunga pauza. Adversara insa va fi CSM Bucuresti, o formatie de calibru, ce a demonstrat si ea pe tot parcursul acestui sezon, fie ca vorbim de campionat sau Cupa EHF, ca reprezinta o formatie solida.
Dinamo a anuntat inca de la inceputul sezonului, ca obiectivul asumat pentru acest sezon este campionatul. Dupa ce am fost la un pas de finala in sezonul anterior, s-a reusit pastrarea nucleului de baza, titularii din linia de 9 metri au ramas, desi poate au plecat si anumiti jucatori precum Chirut, care ar fi avut un cuvant de spus, astfel ca Dinamo avea destule argumente pentru a forta castigarea campionatului. Dezintegrarea Minaurului, a facut ca lupta pentru titlu sa se dea teoretic in trei echipe: Dinamo, CSM si Odorhei. Asa a si fost la finalul sezonului regular, numai ca stim ca cei din Odorhei au o mare problema in play-off, pierzand pentru al doilea an consecutiv in sferturi, in fata celor din Turda. Astfel, ce multi anticipau, recunosc ca si eu, vom avea o finala bucuresteana.
CSM, finalista din sezonul trecut, a avut un parcurs bun in acest campionat. Nu au facut multe schimbari in echipa in vara trecuta, insa venirea lui Sundovski si aducerea lui Humet, un inter de clasa pentru campionatul Romaniei, a facut din CSM o echipa mai organizata, mai puternica si din cate am observat in jocul lor, mai unita. La fel ca si in cazul nostru, faptul ca au pastrat nucleul de baza, a fost cheia succesului si de fapt cele doua formatii, au reusit si prestatii frumoase in competitiile continentale, reusind calificarea in grupele Cupei EHF.
In sezonul regulat, cele doua formatii si-au impartit victoriile. Dinamo a invins in deplasare, in toamna trecuta, 26-23, o prestatie excelenta a baietilor nostri, care au reusit atunci sa treaca pe primul loc in campionat si nu au mai cedat aceasta pozitie pana la final. CSM si-a luat revansa in retur, insa contextul a fost diferit. Dinamo era la diferenta uriasa in fata si ne concentram pe meciul decisiv cu Granollers din Polivalenta. Am pierdut fara drept de apel, trebuie sa recunoastem si am simtit cu adevarat forta celor de la CSM, 25-33.
In play-off, Dinamo a fost singura echipa care a terminat ambele dispute, cu Dunarea si Timisoara, in minim de meciuri, 2, astfel ca ar putea fi un avantaj, faptul ca uzura a fost mai mica. De cealalta parte, CSM-ul a avut viata vrea cu Adrian Petrea, insa au dispus de acestia in doua dispute, dar cu Turda au avut probleme, fiind necesar si meciul 3. Acolo recunosc ca am fost impresionat de forta bucurestenilor, ce au invins cu un scor ce nu lasa loc la interpretari, 38-26.
Dinamo beneficiaza in aceasta disputa de avantajul terenului propriu. Insa pentru a conta cu adevarat, este nevoie ca fanii sa vina alaturi de echipa, sa simta cu adevarat ca sunt sustinuti. Pana acum in play-off, a fost o prezenta consistenta, mai ales la disputa cu Timisoara, dar inca departe ce ar fi trebuit la meciuri din play-off. Trebuie sa vedem sala plina si sa purtam dulaii catre victorie!
