Este doliu in Stefan cel Mare, trista imaginea cu esarfele negre,deprimant sa vezi stadionul Dinamo in straie cernite, dar,in toata negura asta care ne inconjoara incepand de vineri, nu am putut sa nu remarc modul in care voi ati reusit sa aratati ca sunteti OAMENI.
Nu am sa scriu acum despre ce s-a intmplat cu Patrick, asta a vazut si a resimtit fiecare dintre noi, nu am sa scriu nici despre cum ar fi trebuit sau nu ar fi trebuit sa actioneze doctorii, nu ma pricep si cred ca singurele pareri care conteaza sunt cele ale organelor de ancheta, dar am sa scriu putin despre modul in care am resimtit atasamentul vostru.
Am simtit mai puternic ca niciodata modul UNIC in care Dinamovistii se aduna la greu. Imediat dupa meci, cand inca nu stiam ce se intmpla cu Patrick, am vazut suporterii care asteptau o veste in fata spitalului.Am vazut lacrimi, multa durere si am auzit de prea multe ori intrebarea –De ce?, De ce noua? rostita aproape litanic.
Ce a urmat in zilele urmatoare la Stadionul Dinamo constituie o proba de atasament neconditionat al suporterilor nostri.Dincolo de durere, dincolo de revolta faptului ca in 2016 se poate muri pe teren, am simtit modul in care suporterii Dinamovisti stiu sa fie alaturi la greu.
Vă mulţumescu pentru toată dragostea pe care aţi arătat-o. Nu a jucat mult timp aici, dar voi l-aţi adoptat, l-aţi iubit. Vă mulţumesc mult pentru acest lucru!
Să nu îl uitaţi niciodată pe Patrick! Am încredere în voi. Ştiu că va rămâne în inimile voastre. Din generaţie în generaţie el nu va fi uitat pe acest stadion. Nu ştiam înainte de Dinamo, dar datorită fratelui meu am învăţat să iubesc Dinamo. Iubesc Dinamo Bucureşti!
El a murit în tricoul lui Dinamo, pentru voi, pentru club şi sper că jucătorii vor câştiga finala Cupei. Vă voi susţine. Toată familia lui Patrick Ekeng vă va susţine. Voi fi mereu alături. Sunteţi un club extraordinar, v-am urmărit meciurile la televizor, voi continua să le urmăresc pentru că fratele meu va trăi prin fiecare dintre voi” a spus fratele lui Ekeng, citat de Dolce Sport.
Astazi, mai mult ca niciodata versurile : “Suntem cu voi mereu/ nu va vom lasa la greu” au capatat o forta aparte .
Sunteti UNICI si la bine si la GREU.
RESPECT VOUA!
