Să avem grijă de DINAMO

Editorial

Scris de:

 Pe 14 martie 2018 se vor împlini 5 ani de când la FC Dinamo 1948 București a fost implementată strategia economică a anilor ’80. A frigului și foamei.

Comuniștii își împărțeau cacealmaua comunistă în cincinale. Cu aceeași doctrină, dar puțin mai nerăbdător, Negoiță își împarte “cacealmaua alb roșie” în bilanțuri contabile sezoniere. Am spus intotdeauna și despre Badea că e un neocomunist , dar cine nu e? Cand vezi că nimic nu se schimbă în bine in țara asta și mai ales în acest fotbal, înțelegi ușor că de fapt nimeni nu înțelege fenomenul democratic și acționează după tiparul vechilor metehne.
Singura diferență e că dacă comuniștii au lăsat ceva în urmă ăștia nu vor lăsa nimic. Începutul regresului clubului fanion al inimilor noastre a început cu Gigi Mulțescu. SMURDUL care a fost adus pentru a resuscita victima unui accident care nu se petrecuse încă. A eșuat prematur după 9 meciuri și 9 puncte. Următorul pas l-a reprezentat aducerea lui Flavius Stoican de pe primul loc din Liga 3 pentru a construi primul New Dinamo din istoria clubului.
Fără a pune multe condiții și față a avea prea bune condiții acesta a realizat lucruri notabile. Doar mândria și pretențiile noastre de dinamoviști versați ne-a făcut să nu vedem asta. A avut două mandate rezonabile întrerupte de meteoricul Teja adus ca un as din mânecă la un club unde toți umblă cu mâneca scurtă înafara de unul, care-i mână lungă. Totul a culminat cu instalarea “Strâmbului” . Omul care s-a ales cu această poreclă pentru simplul fapt că nu pupă în cur . El spune în față. La noi majoritatea oamenilor preferă și imbrățișează fățărnicia. Zborul lin al acestei echipe a fost oprit de ițele nomenclaturiste pornite din biroul oval de la Rin. Se formase atunci o echipă cu certe valori care se dorea a fi repede valorificate, înainte ca echipa să recidiveze în rezultate bune. Între timp a fost instaurată insolvența. Acest pas a fost plănuit încă din start, pe 14 martie 2013.
Nimic nu e întâmplător. Următoarea opțiune s-a numit Ioan Andone. Dinamovist și antrenor cu rezultate în cartea de vizită dar obținute la echipe cu investiții dar și influențe. Aici a avut parte însă ca de un redebut într-o lume a inecuațiilor cu multe X-uri care i-a putut arăta dacă mai e profesor sau nu. Și era să ne nenorocească. Salvarea s-a numit atunci Cosmin Contra. Nimeni în afară de el nu ar mai fi reușit ce a reușit el. Păcat că acum dovedește că s-a folosit​ de acest post ca de o parașută . Și-a oprit căderea. Și dacă va deveni selecționer și dacă nu Cosmin Contra va părăsi oricum Dinamo. Acesta este ciclul unui antrenor la Dinamo în era Negoiță. După decimarea de la începutul acestui an prin care a trecut Dinamo​ ne putem da seama de “strategia” deținătorului a 99% din acțiunile clubului. Palici , omul care și când juca slab făcea umbră în mai multe locuri pe teren, având un joc fără minge ireproșabil trebuia păstrat cu orice preț. Nistor, un jucător care până și prin gestul acela când și-a băgat în șorț banderola de căpitan după ce ia căzut ca și cum ar fi spus :” tușa e departe și eu am treabă !” , a arătat că e un jucător la care trebuia să nu renunțăm niciodată. Apoi Dielna , fundașul devenit indispensabil după primul meci și care se resimte ca un of pe inimă la fiecare atac al adversarilor.
Și asta nu e lista întreagă, toți știm. Din păcate nu suntem unici , deși un caz mai mult decât particular. În fotbalul românesc de după revoluție nu au existat niciodată învestiții curate sau strategii elaborate. Întotdeauna s-a promovat intens ideea că avem un fotbal sărac deși a produs și va produce mulți bani indiferent dacă a oferit spectacol sau nu. Asta pentru că ” proștii ” se uită. Scandaluri , corupție, blaturi- reciprocități, lucruri care au umplut mereu micul ecran. Becali a spus , în toiul luptei cu “armata” că a adus în România prin clubul pe care îl controlează 100 mil. €. Pentru un astfel de personaj doar banul contează.
El nu a investit de fapt niciodată un sfanț. Dovadă că aproape a distrus acel club. În ultimii 27 de ani campionatul României a avut parte de o haită flămândă de evazioniști și bișnițari care au pornit de la o sacoșă de rafie plină cu articole textile “Made in Turkie” și au ajuns în cele din urmă mari patroni dar păstrând aceeași filosofie a bișnitarului de trotuar. Bucșaru, Adamescu- Stan? , Iancu , Copos , Penescu, Walter și alții se numesc antreprenorii de pompe funebre ai fotbalului românesc. Ori cu ei ori fără ei nu garantează nimeni că am fi fost mai sus, dar un pământ curat , fără buruieni, mai devreme sau mai târziu tot rodește și o face de te sperii. Acești oameni au introdus în acest circuit spețe cu specific pur românesc , unice in lume: locuri cumpărate în prima ligă, sigle, palmarese și echipe care joacă două etape în prima ligă apoi continuă în a doua cu a treia… Ionuț Negoiță face parte din aceeași familie.
E clar că omul nu mai are bani dar a creat  un sistem foarte bine gândit și o strategie care poate scoate apă și dintr-un bob de Orez. A reușit până și o fisiune nucleară în sânul dinamoviștilor. A rupt în două nucleul . Nu mai suntem nici măcar la stadiul de atom. PCH gravitează, noi doar levităm. Nu mai suntem pluricelulari, ci unicelulari, o masă ușor de controlat. Indiferent de situație un singur lucru contează. Să nu mai credem să nu mai credem fizic în palmares, siglă, istorie. În acest fel nu poate veni Badea sau chiar statul însăși să ne spună : eu am toate astea eu sunt Dinamo!” Toți îi știm pe Dumitrache , Dudu Georgescu, Mateuț , Hildan și toți ceilalți care au scris cu litere apăsate acest nume :Dinamo. Știm toate trofeele , toate performanțele, toate momentele unice pe de rost. Fotbalul profesionist există datorită microbiștilor. Fără noi ei sunt niște indivizi care bat o țoașcă pe maidan. Unde suntem noi acolo e Dinamo. Există un pomelnic prea lung și înfiorător cu nume mari ale fotbalului românesc care astăzi au trecut în neființă.
Astăzi la final de cincinal stăm toți cu picioarele în ape călduțe, puțin adânci, așa e mai simplu, mai sigur, dar oricând o maree, un tsunami poate răsturna lesne “bărcuța Negoiță” cu tot cu noi. Orice e posibil. La noi in Romania se lucrează în umbra legii nu la lumina ei. În aceste condiții un singur lucru ne mai rămâne de făcut pentru a nu avea sfârșituri de săptămână cu totul și cu totul pustii : Să avem grijă de DINAMO!
loading...

Lasă un răspuns