Tot ceea ce facem, tot ceea ce obținem în viață are un preț — pe care suntem sau nu suntem dispuși să îl plătim.
Apariția noii sigle a atras după sine un val de critici, pe undeva așteptat, pentru că nicio schimbare a unui lucru de care oamenii s-au atașat emoțional nu este nicăieri primită cu aplauze. Pe de altă parte, produsul în sine este, din punctul meu de vedere, nereușit.
Nu discut despre necesitatea schimbării siglei — acest lucru trebuia să se întâmple „ieri”, pentru a putea scăpa de complicațiile juridice pe care le aveam cu societatea falimentară a lui Nicolae Badea. Cred însă că era absolut necesar ca executivul lui Dinamo să aibă consultări, înainte de a stabili forma finală, cu suporterii acționari ai clubului. Este o eroare care amplifică, justificat, valul de critici pe care cei din conducere trebuie să îl suporte în această perioadă.
Dacă am fi discutat despre decizii executive — despre buget, transferuri, strategie pe termen mediu și lung — atunci da, nu erau necesare aceste consultări. Dar când vorbim despre identitatea vizuală a clubului, lucrurile stau diferit.
Un alt aspect însă trebuie menționat. Ne-am dorit acționari potenți financiar, care să investească în club astfel încât Dinamo să urce spre primele poziții. Îi avem. Oamenii au băgat și bagă sume importante, iar clubul crește de la an la an. Trebuie să acceptăm că acest lucru vine, la rândul lui, cu un preț: de multe ori vor lua decizii cu care nu rezonăm sau nu vor acționa așa cum ne-am dori noi.
Mereu vor apărea astfel de tensiuni. Nemulțumirea suporterilor este reală și justificată.
Dar, în același timp, trebuie să înțelegem un lucru simplu: cine investește, decide.
Iar uneori deciziile lor nu vor fi și ale noastre. Cei care bagă bani vor să pună muzica.
HAI DINAMO!
Ultima actualizare: mai 5, 2026
