Dinamo este un brand uriaș, un club cu o istorie bogată, cu tradiție, cu suporteri numeroși și pătimași.
Sunt lucruri pe care nimeni nu le va lua niciodată, însă drumul spre strălucirea de odinioară poate fi parcurs doar dacă vom deveni un club puternic, bogat și construit pe principii corecte.
Pentru România, Dinamo a fost un imperiu fotbalistic.
Pentru România, din punct de vedere fotbalistic, Dinamo a fost un imperiu. A avut momente de glorie și strălucire, dar și momente de cădere care păreau imposibil de oprit.
Suntem tot Dinamo – același brand istoric, care atrage prin identitate și emoție.
Dar suntem departe de a mai fi Dinamo, un brand care cucerea prin putere financiară și glorie rapidă.
Aceiași… și totuși puțin diferiți.
Trecutul ne luminează… dar ne și trage în jos.
În anii grei, când foarte mulți își doreau ca „imperiul să dispară”, pentru ca „din cenușa lui” să-și construiască propria jucărie, am apelat adesea la trecut.
Trecutul devenise un izvor de speranță, un motiv puternic de a lupta, când prezentul „de ieri” era apăsător și lipsit de orizont.
Țineam vie flacăra existenței prin evocarea gloriei de altădată.
În acest sens, putem spune fără ezitare: „Trecutul ne-a luminat.”
Trecutul ne poate trage, însă, acum în jos, pentru că mulți uită că încă nu avem un Dinamo care să fie o forță financiară a Superligii.
Ne dorim să ajungem acolo. Ne dorim ca lucrurile să se întâmple „peste noapte”.
Dar Dinamo nu mai este, de mult, acel club care să abunde în sănătate financiară.
Nu mai suntem acel Dinamo care își permitea să ia cei mai buni jucători din prima ligă, acel Dinamo care era o țintă majoră pentru oricine începea drumul în fotbalul românesc.
Suntem, însă, un Dinamo care a ieșit curat dintr-o luptă crâncenă cu rănile trecutului.
Un Dinamo care, pas cu pas, încearcă să revină acolo unde îi este locul – în vârful clasamentului, printre cei mari.
De aceea, îndemn la răbdare.
Nu poți redeveni un imperiu peste noapte. Important este să păstrăm direcția și să facem pașii corecți, pentru ca ziua de mâine să ne găsească mai buni decât ieri.
Ieri nu înseamnă gloria de la mijlocul anilor ’80.
Nici măcar ultimul titlu, de acum 18 ani.
Ieri a fost primul play-off după 8 ani de așteptare.
De acolo plecăm. Cu pași mici, dar siguri.
Este un drum pe care mergem alături de Dinamo de mult timp.
Mereu acest drum a avut ținte, dar nu ținta este cea mai importantă, ci drumul în sine – pentru că, în fapt, ținta este inclusă în drum.
Hai, Dinamo!
