Mattia Montini este golgheterul lui Dinamo si unul dintre cei mai importanti jucatori in angrenajul lui Mircea Rednic. Insa atacantului italian nu i-a fost usor in cariera de fotbalist.
Inainte sa vina la Dinamo, el bifase doar cateva echipe mici din esaloanele inferioare din Italia si venirea la Dinamo a fost salvarea lui. Inainte sa semneze cu clubul nostru, Montini a recunoscut ca a trecut printr-o perioada foarte grea:
„Anul trecut a fost unul dintre cei mai grei din viata mea, am trecut printr-o perioada foarta urata. M-am simtit singur, aveam doar familia care ma ajuta… Ma simteam singur in profesia mea, ma simteam inutil, nu puteam face nimic. Nimeni nu ma putea ajuta. Am primit oferte de-a dreptul jignitoare din Italia, iar un fotbalist ca mine nu le putea lua in considerare. Au fost clipe cand eram la pamant cu moralul, desi nu m-am gandit niciodata sa renunt la fotbal.” a dezvaluit Montini in Fanatik.
„A plange este un raspuns la emotiile pe care le traim. Uneori, sa plangi te ajuta pentru ca te elibereaza de stres, pentru ca ai ajuns la o anumita limita. Eu am plans la viata mea, dar nu doar din cauza unor necazuri. Chiar inainte sa vin la Dinamo, in timpul unei discutii cu familia mea, am varsat cateva lacrimi.
Nu intelegeam de ce am ajuns atat de jos, ce fac gresit, de ce nu se leaga lucrurile. Dupa ce ai plans, lasi lucrurile in urma si esti din nou liber. Cum se zice in romana: capul sus! Trebuie sa crezi in ceea ce faci, pentru la un moment dat va veni si norocul.” a spus pentru aceeasi sursa.
Montini a dat dovada de multa maturitate in declaratiile sale: „Inainte de toate vreau sa clarificam un aspect: cariera unui fotbalist este foarte scurta. In acest timp, noi castigam mult si ne permitem lucruri pe care un om de rand nu si le permite nici dupa 30 de ani de munca. Cu doi ani buni in cariera poti sa iti cumperi o casa luxoasa, o masina de 50 de mii de euro…
O persoana normala trage din greu 20 de ani ca sa isi ia o casa. In aceste conditii, e normal ca presiunea sa fie mult mai mare decat pe un muncitor din fabrica. Pe de alta parte, nu e corect sa se spuna ca un fotbalist nu face nimic toata ziua si se imbogateste.
Noi, trei ore pe zi asudam la antrenamente, iar apoi, 21 de ore ramanem concentrati la fotbal. Un jucator trebuie sa fie atent la tot ce se intampla in jurul sau, trebuie sa aiba o persoana de incredere, poate fi un impresar sau cineva apropiat, cu care sa se sfatuiasca. Doar ca este foarte greu de gasit acea persoana.
Pana la urma, impresarii sunt oameni care castiga bani de pe urma fotbalistilor, asa ca e dificil sa se construiasca o relatie de incredere. Sunt mereu banii la mijloc! In fotbal, 80 la suta este mentalul si 20 la suta este calitatea. Daca tu esti puternic mental, vei avea rezultate. Daca nu faci fata presiunii, ramai la acelasi nivel si nu faci saltul de calitate niciodata.”
