Suporterii dinamovisti sunt perfecti? Nicidecum, am facut si noi indeajuns de multe erori de-a lungul timpului, dar nu vreau sa stau sa insir acum greselile noastre, nu despre asta e vorba. E vorba ca desi am facut erori, un lucru l-am facut perfect de-a lungul timpului si vreau sa ramana asa, am pastrat mereu vie amintirea Unicului Capitan.
Eu am 26 de ani, asadar tragedia a avut loc atunci cand aveam 10 ani, indeajuns de in varsta incat sa inteleg ce se intamplase, dar din pacate peste ani am realizat ca nu eram indeajuns de mare incat sa am imaginea clara, conturata a celui care a fost Catalin Hildan. La 8-9 ani, cand incepi sa intelegi fotbalul, atentia ta se indreapta mai mult spre oamenii care dau goluri, spre portarii care inchid calea spre gol, acei jucatori care tin mijlocul terenului, oamenii de travaliu, de regula trec neobservati. Totusi, un meci tare drag mie a fost Finala Cupei cand am realizat eventul si Catalin Hildan a marcat golul de 2-0 chiar inainte de final, chiar si acum imi vine in minte cursa spre poarta, cum a trecut de portar si cum a plutit acea minge spre poarta. Vedeti, nu am tinut minte evolutia per total din meci, dar am in minte golul marcat.
Alti dinamovisti nu au avut deloc aceasta sansa, de-al vedea pe Catalin evoluand in tricoul alb-rosu. Insa observ si la ei un patos iesit din comun atunci cand vorbesc de Unicul Capitan, as vrea sa cred ca nu este din fatarnicie si in cazul multora sunt convins ca nu este asa. Te poti intreba de unde aceasta dragoste pentru Capitan? Raspunsul e simplu: De la dinamovistii adevarati, care au reusit de-a lungul timpului sa creeze din imaginea lui, jucatorul absolut care intr-adevar a facut sacrificiul suprem. Am spus de mai multe ori faptul ca Hildan reprezinta perfectul jucatorului visat de fanii dinamovisti. Toti ce vin la Dinamo trebuie sa tinda sa ajunga acolo, dar oricum nu o vor face niciodata. Am avut si eu sansa sa invat de la voi si va multumesc din inima, am reusit sa pun cap la cap elemente care atunci imi scapau si nu le intelegeam, asa cum nu imi explicam de ce Hildan lua poate cateodata rosu, de ce era asa de agresiv in teren, asa il vedeam. Voi dinamovistii mai in varsta, care an de an ati mers la Branesti, care ati realizat coregrafii superbe in memoria lui, care meci de meci ati ridicat si palme si ati cantat in memoria lui, ne-ati invatat pe noi ceea ce a insemnat Unicul Capitan si lectia oferita de acesta.
Noi avem acum o datorie, sa ducem mai departe mesajul, sa pastram la fel ca si voi, amintirea mereu vie. Avem doua iubiri care ne definesc, cea pentru Dinamo si cea pentru Catalin Hildan. Indiferent de vremurile ce le vom trai, mai bune sau mai rele, este obligatia noastra ca atunci cand esti in Peluza sau stadion, sa ridici palmele si sa canti cat poti de tare: Catalin Hildan inseamna Dinamo….
