„Ora 7 a venit omu negru n-a sosit”-Asa suna un cantec al copilariei, iar in joc, intr-un final aparea mereu omul cel negru si rau.
„Bizonul” este fara doar si poate un jucator apreciat de fanii Dinamovisti. Determinarea de care a dat dovada in lupta cu kilogramele, munca depusa in sezonul incheiat, apucaturile de varf autentic si mai ales golurile inscrise, au facut ca francezul sa fie apreciat, respectat si de multe ori ovationat la scena deschisa de suporterii nostri.
Daca fotbalistul Gnohere si-a facut bine treaba, actiunile omului Gnohere au inceput sa irite si sa provoace reactii contradictorii.
A fost mai intai „escapada” din club in noaptea tragediei care a marcat suflarea dinamovista. Sigur, fiecare are dreptul de a se manifesta cum doreste, dar a fost o actiune a francezului menita sa il scoata in afara haitei.
Plecarea lui Mircea Rednic, plecare regretata de majoritatea suporterilor nostri, a generat o noua reactie „anapoda” a francezului. Sigur, el a fost adus de Mircea, promovat de Mircea, relansat de Mircea, dar este jucator sub contract cu Dinamo, cu acel club care i-a platit salariu (mic sau mare) cu regularitate. Bizonul a declarat atunci ca daca pleaca Rednic nu ramane nici el, uitand probabil ca un jucator sub contract nu poate pleca dupa cum il taie neuronul.
Declaratia din presa franceza in care se plangea ca Dinamo nu l-a lasat sa plece la un salariu mult mai mare si cere un mil de euro completeaza nefericit derapajele Bizonului.
Sigur el este indreptatit sa isi doresca un salariu mai mare, dar Dinamo nu este nicicum obligata sa il lase sa plece in orice conditii. Interesul lui personal este unul firesc, dar la fel de firesc si clubul Dinamo TREBUIE sa isi urmareasca propriul interes.
Speram ca derapajele sa inceteze si Bizonul sa nu devina Omul Negru.