Am ales sa ma limitez doar la ultimul an, la schimbarile care s-au petrecut in ultimul an, de la venirile lui Daniel Stanciu si Mihai Teja in familia Dinamo, pana la succesul lui Mircea Rednic. Care sunt plusurile? Care sunt minusurile? Vom afla imediat, cel putin, parerea mea, stricta despre ce a insemnat Dinamo in urma cu un an si ce inseamna acumFebruarie 2015, Daniel Stanciu manager general, Mihai Teja antrenor. Toata suflarea dinamovista incepe sa spere, ca intr-adevar va renaste un nou Dinamo. Venirea lui Daniel Stanciu in fruntea echipei parea o garantie pentru toti suporterii dinamovisti, un om care reusise sa formeze o echipa puternica la Tg Mures, un fost impresar cu relatii foarte bune in lumea fotbalului, capabil sa aduca jucatori foarte buni. Pe banca tehnica il instaleaza pe MIhai Teja. Un antrenor tanar, dornic de performanta, care stia ce inseamna Dinamo, fiind secundul lui Rednic la ultimul campionat castigat de caini. Parea o reteta buna, parea ca cei doi vor face treaba.
Cum era de asteptat, transferurile au inceput sa vina. Incepand cu repatrierea lui Grozav, care imi parea un transfer grozav la acel moment, pana la mai vechii cunoscuti ai fotbalului romanesc. Grigore, Machado, Marc, Naumovski ( revenit ) Serginho, Marius Niculae, pana la transferurile surprinzatoare a lui Bunoza si Elhamed. Nu suna rau deloc, Dinamo incepea sa arate a echipa, incepea sa renunte la acele trialuri pregatite de nea’ Costica si aducea jucatori cu nume. Jucatori care au confirmat la echipele la care au jucat, jucatori pe care i-am putut urmari in campionatul nostru, jucatori de la care asteptam sa demonstreze.
Inceputul a fost promitator, Dinamo juca altceva fata de perioada Stoican. Intr-adevar nici jocul si nici echipa nu era ceea ce ne doream, insa se vedea o crestere in joc. Mihai Teja nu a rezistat, neintelegerile pe plan sportiv cu Stanciu au dus la demisia lui si readucerea pe banca tehnica a lui Stoican. Un lucru bun? Un antrenor care nu reusise performante la Dinamo, care a avut timp pentru a face din Dinamo o echipa puternica, revine la carma echipei avand un lot mai valoros decat in precedentul mandat. La scurt timp a fost demis si Stanciu, poate cel mai bun lucru care s-a intamplat la club in ultimii ani,
In locul lui Stanciu a venit Dinu Gheroghe. Da, nici el nu a rezistat foarte mult, insa cred ca o mare parte din ce inseamna Dinamo in momentul de astazi ii se datoreaza lui. De ce? Foarte simplu, el e cel care l-a adus pe Mircea Rednic pe banca tehnica. Iar daca ma intrebati pe mine, e cel mai bun transfer pe care l-a facut Dinamo in ultimii 5-6 ani. Rednic inseamna performanta, stabilitate, atitudine si daruire. Acum incepem sa credem!!
A urmat o perioada cu schimbari, o pauza de vara lunga cu nenumarate schimbari atat la nivel de conducere, cat si la nivelul lotului. Lotul s-a format destul de greu, si intr-un timp foarte scurt, au fost adusi jucatorii pe care Dinamo si-i putea permite. Cred ca toti am fost surprinsi in momentul in care au inceput sa vina jucatori de care nu am auzit, nu i-am urmarit si nu stiam nimic despre ei. Prin venirile lui Vojnovic, Mevlja, Palic, Puljic, Gnohere, Essombe, jucatori despre care nu stiam absolut nimic, pana la transferurile lui Cerniauskas, Feussi sau Shalaj, jucatori despre care aveam habar cat de cat, Cernauskas care la un moment dat valora 4.5 milioane de euro, Feussi, fundasul dreapta al vicecampioanei Romaniei, pana la Shalaj care facuse un sezon destul de bun in tricoul celor de la Tg Jiu.
Rednic a reusit sa formeze o echipa, o echipa omogenza, care crestea de la meci la meci. Nu am adus jucatori cu nume, am adus jucatori care jucau unul pentru celalalt, care pareau sa inteleaga mult mai bine ce inseamna sacrficiu, dorinta si mai ales de toate au inteles ce inseamna Dinamo!! Daca in prima parte a sezonului, oscilam evolutiile bune cu cele mai putin bune, usor usor, Rednic a reusit sa formeze o echipa adevarata! A reusit sa faca din Dinamo o familie, un grup unit, a reusit sa ii faca pe straini sa inteleaga ce inseamna Dinamo. Datorita lui ne bucuram de tehnica lui Palic, de pasele de geniu ale acestuia, de executiile lui Essombe si Gnohere, care ne incanta la fiecare meci, pana la zidul din Stefan cel Mare format din Mevlja si Puljic, doi fundasi de fier care impresioneaza de la meci la meci. Practic, intr-un an de zile, am trecut de la mediocritate la spectacol, de la insolventa la cupele europene, de la o echipa de mijlocul clasamentului la o echipa care se bate pentru toate cele trei trofee puse in joc.
Pe scurt, in aceeasi perioada a anului trecut, Dinamo era pe un loc 6, anul acesta se bate la titlu, la cupa Romaniei si la Cupa Ligii.
Cui se datoreaza aceste lucruri? Lui Rednic? Lui Negoita? Echipei? Cred ca toti au rolul lor in succesul echipei. Sa nu uitam ca nu ar fi fost posibil acest lucru fara suporterii dinamovist, care indiferent de rezultate au sustinut echipa, care i-au impins de la spate si au reusit sa le dea forta de care orice echipa are nevoie!!
Multumim Rednic, multumim jucatori!! Din cenusa renaste un mare Dinamo! Acum chiar cred in aceste cuvinte, chiar cred ca Dinamo revine unde ii e locul.
Cu Dinamo din mentalitate, indiferent de rezultate!!
