„Dinamo aproape de bomba verii”

Editorial

Scris de:

Am citit în nenumărate rânduri articole​ care​ nu aveau nimic în comun cu titlul. E o practică a gazetarilor profesioniști din ” presa oficială ” , că ce Dumnezeu, cu bombe, fitile și pastile in titlu prinde știrea mai bine, cum și în cazul de față, capul de afiș sună foarte ofertant.

Paradoxul de la care am pornit e că Negoiță nu pare a controla doar ziarul Ring, ci și GSP, Digi, Dolce, Fanatik și poate mai sunt din astea dar nu a mai vrut să le scrie pixul. Pare să-și fi făcut așa ca un tren cu aburi sau cu abureală, care arată exact ca cele care traversau preeria americană și erau atacate de triburile de indieni in filmele western.

Și tot în acele vremuri a fost​ fondat și western union , lucru care ar putea să-l inspire pe domnul Negoiță să transfere ceva euro pentru transferuri, să aducă măcar vreun apaș ceva că ăștia toți sunt liberi de contract și poate dă întâmplător peste vreun Tevez. Până la noi orizonturi virtuale, promisul Bokila, nu prea sună a bombă ci mai curând a grenadă pentru că el va veni recalibrat. Mai degrabă transferul lui Nemec la nemți ar fi bombă dar tot în conturile vânzătorului nostru de vise deșarte.

 

Cu siguranță în atac se va face cel puțin o mutare de vreme ce Popa a fost împrumutat la Botoșani și cu certitudine pe filiera relațiilor lui Contra se vor face ceva transferuri. Făcând acum un exercițiu de imaginație parcă văd un sul de papirus ținut de doi eunuci de la club pe care dacă l-ar desfășura ar acoperi distanța dintre piramida lui Keops și cea a lui Mikerinos. Și da , viitorii transferați vin probabil pe cămile de nu mai ajung la destinație. Prostia pieții transferurilor e raportarea calității jucătorului la numărul de zerouri adăugate . De oriunde ai cumpăra banul negociază , Nego-iță face deocamdată excepție de la această regulă. Măcar de n-am mai pierde și din jucătorii actuali. Dielna dus e și dus va rămâne, facem un duș și ne trece.

 

Iar despre Palici putem spune că și-a făcut datoria cât de cât față de Dinamo până în momentul în care a început să-i miroase a fum de tren și și-a amintit că nu are nici picioarele asigurate trecând pe modulul balet. E tare dureros să constatăm că într-o ligă a gafâiților Dinamo nu e in stare să închege o echipă care să spere la mai mult. În acest moment , un finanțator isteț cu o adevărată echipă managerială in spate ar putea construi ușor o echipă comparabilă cu ceea a lui Rednic din 2007. Cu ea am lua tot. Becali ar cere azil politic la Poarta albă, scăpând definitiv de figura lui care persistă pe micul ecran ca în filmele horror și după ce scoți televizorul din priză.

 

A demonstrat și Contra că acum e mai ușor. Venind parcă căscând din Spania , și lui nu-i e greu să facă asta că-i spune Guriță, în două luni era să ne fericească cu un campionat. Fenomenul fotbal e într-o continuă transformare, cu o direcție ascendentă financiar și descendentă uman. Șefii de club de la noi , forurile , televiziunile care transmit meciuri , mediul online , toți vor doar să vândă prin orice mijloc , cu orice preț, așadar fanii sunt doar consumatori și trebuie să înghită orice, îți dau și un pahar de apă dacă nu lunecă pe gât. Atunci stau și mă întreb unde mai e sportul ? Cine știe poate pe viitor jucătorul care marchează un gol nu se va mai bucura in fața galeriei ci va îmbrățișa un bancomat la marginea terenului scoțând sugestiv un card din șorț verificându-și soldul cu cifre fără număr, fără număr…

 

Poate sună a fabulație dar mândria noastră de dinamoviști e călcată în picioare cu fiecare ocazie. Dinamo arată a club semiprofesionist iar noi suntem tratați ca niște fani de carton, ușor de manipulat , ușor de dus de nas. În acest moment dacă ne vine poștașul noi nu avem o adresă clară. Dacă vine Europa League, noi nu avem echipă nici pentru Liga 1. Timpul e scurt. Nimic nu se construiește peste noapte și funcționează a doua zi. Suntem noi Dinamo București, avem trecut, vom avea și viitor, dar cu prezentul ce facem ?

loading...

Lasă un răspuns