A fost un război lung cu cei care au vrut să îngroape Dinamo, un război care a dus la o retrogradare și la o situație teribil de complicată în ceea ce priveste supraviețuirea clubului.
Din punct de vedere sportiv Dinamo a început în genunchi acest sezon. Îmi aduc foarte bine aminte momentul primului meci amical, meci disputat împotriva celor de la Concordia, plecaseră majoritatea jucătorilor, nu aveam conducere executivă, fotbaliștii rămași se gândeau doar să își găsească alte angajamente pentru că „binevoitori” le tot spuneau că Dinamo nu va începe sezonul de liga a 2-a și dacă începe nu vă fi capabilă să îl ducă până la capăt. Exista o comisie de „foste glorii” care mai degraba avea un rol consultativ, pana la stabilirea unei conduceri executive a clubului.
„Am să mă duc să le spun câteva cuvinte în vestiar, nu are cine să o facă și ar fi bine să luptăm, să avem un prim meci bun”, au fost cuvintele pe care mi le-a spus atunci Dan Giuraniuc, unul dintre puținii oameni ramași pe baricade în acel moment.
Aveam totuși o speranță, la meci a fost prezent și Răzvan Zavaleanu, venit din Cluj pentru negocierile cu „grupul Tomșa„. De asemenea la acel meci i-am văzut pentru prima dată pe Ovidiu Burcă și Vlad Iacob, despre care în acel moment se știa că sunt propuși de cei care urmau să preia Dinamo.
Numirea lui Vlad Iacob și Ovidiu Burcă s-a oficializat la ceva timp după acel meci, cu două săptămâni înaintea disputări primului meci oficial. Sarcina lor părea una imposibilă, trebiau să convingă jucătorii ramași că Dinamo are viitor, să aducă alti jucători să formeze o echipă competitivă, în condițiile în care clubul respira financiar doar datorită eforturilor uriașe făcute de DDB, RTZ, Iuhasz și alti câțiva dinamoviști cu inimă mare.
Am inceput cu o victorie in fata unei nou promovate, o victorie care insa ne-a aratat minusurile evidente pe care le avem in lot. ONCESCU- MOURA, TONE, GIAFER, AMZAR- DUDEA, N.ROSU- BORDUSANU, BANI, LAZAR – BUHAESCU a fost primul 11 cu care Dinamo a inceput acel meci, iar rezervele erau Fara, Rosu, Cretu, Ionescu, Cune, Bobea, Dragomir, Buleica, Florescu
Dinamo a început reconstrucția din mers, trebuiau aduși oameni în staff-ul echipei și jucători cu care să încercăm să facem față în liga secundă.
Îi auzeam atunci pe cei din conducere vorbind despre play-off și o eventuală promovare, dar părea o misiune imposibilă în asemenea condiții.
Dinamo a avut un start de sezon ratat în asemenea condiții, după prima etapă au urmat o serie de rezultate negative, care ne ridicau semne de întrebare asupra posibilității de a optine o poziție care să ne dea speranțe la play-off.
După meciul de la Buzău din 18 seprembrie a început revirimentul echipei. A fost atunci o pauză competițională de două săptămâni de care Ovidiu a profitat la maxim, iar rezultatele au început să apară.
Tot în acea perioadă am reulat și noi Jurnal de Saftica, am fost prezenți aproape săptămânal la un antrenament al echipei și vă repetam ,de fiecare dată, că la echipa se muncește serios și dedicat. Unii au zâmbit sceptic pentru că probabil așteptările lor erau mult peste ceea ce ofera echipa în anumite momente, dar noi, cei prezenți acolo eram convinși că Dinamo are o șansă de a își atinge obiectivul.
ONCESCU- MOURA, PATRICHE, GIAFER, AMZAR- BENA, I. ROSU, N. ROSU, IGLESIAS- POP, BUHAESCU, a fost primul 11 trimis in teren de Ovidiu Burca ieri, in fata unui adversar ce pretindea un loc de play-off inaintea acestei etape.
Dinamo a subordonat adversarul din toate punctele de vedere, iar punctele obtinute ne dau posibilitatea sa speram ca in primavară putem sa ne atingem obiectivul.
Drumul de la Chiajna la Brasov a fost incredibil de greu, pe alocuri enervant, frustrant, foarte rar frumos si linistit, dar putem trage cateva conluzii la capatul acestui drum.
Avem suporteri care nu renunță niciodată și care fac eforturi extraordinare, avem antrenor care știe să formeze o echipă, avem un președinte care își cunoaște meseria, avem administrator juridic care luptă prin toate mijloacele pentru viața lui Dinamo.
Avem motive să sperăm!
HAI DINAMO!
