Îl cunoașteți pe „Cobe” ? Este tipul acela care niciodată nu te lasă să visezi, care vede mereu „răul” și care este convins, extrem de convins, că nimic bun nu se poate întâmplă.
În viața noastră avem cu toții unul sau mai mulți „Cobe”, fie că vorbim despre rude, despre colegi, prieteni sau amici, există mereu printre noi persoane care vor „să te protejeze” explicandu-ți că viața este o mizerie, că nu vei reuși să fi fericit, că „totul e pustiu”.
Ca și experiment, încercați să faceți ceva nou, să vă schimbați brusc jobul sau stilul de viață, să ieșiți cumva din „pătrățelul dumneavoastră”. Mai întăi familia, apoi apropiațîi, colegii, vă vor da toate motivele să nu reușiți, vor încercă să vă schimbe decizia, vor critica alegerea dumneavoastră și faptul că nu îi ascultați. Habar nu am de ce lucrurile funcționează așa, dar experiențele trăite îmi demonstrează că exact așa se întâmplă. Nu este răutate și nici invidie, oamenii au într-o doză mai mare sau mai mica „frica de eșec” și încearcă să vă protejeze, „nu încerca. oricum nu o să reușești„.
În familia Dinamo se întâmplă la fel, unii dintre ai noștri au încetat să mai spere. Nu îi condamn, în fond este alegerea lor, alții preferă să creadă cu nesimțire în șansa lui Dinamo și în faptul că ne putem salva.
Recunosc, eu niciodata nu am rezonat cu „Cobe”, nu voi inceta sa cred in sansele lui Dinamo atata timp cat matematic ne putem salva. Aleg sa fiu „surd cand cineva repeta obsesiv ca o sa retrogradam si „orb” atunci cand aceeasi scriu zilnic ca nu mai avem speranta.
Nu îl înțeleg pe „Cobe”, dacă era fanul altei echipe era logic să spună zilnic că Dinamo vă retrograda, să îi certe pe cei care nu cred asta, în fond și noi am face asta daca ei ar fi în situația noastră. Dar nu pot să îi înțeleg pe dinamoviștii care au cedat deja, care ne văd condamnați. Nu spun că ei nu iubesc Dinamo, că nu suferă cum o facem cu toții, spun doar că frica de eșec i-a paralizat.
Nu îmi place „Cobe”, nu vreau să îl aud și să îl citesc.
Dinamo trebuie să trăiască și o vă face!
HAI DINAMO!