Plecarea lui Anton creeaza destule probleme intr-un lot si asa subtire, din punct de vedere valoric. Am inteles motivatia plecarii fostului nostru capitan, dar nu putem ignora lipsa solutiilor de moment pentru a il inlocui.
Andone cauta ieri scuze pentru evolutia mdoesta a lui Serban, excplicand ca este firesc ca un jucator ce a evoluat foarte putin in ultimul an sa aiba un inceput greoi. Mai tarziu, in cadrul conferintei de presa, Ioan Andone spunea ca este de datoria lui sa gaseasca solutii pentru plecarea lui Anton, de aceea este antrenor, altfel ar fi stat in tribuna.
De acord cu tot ceea ce spune domnul Andone, dar nu pot sa imi scot din minte senzatia de deja vu pe care o am atunci cand aud „am solutii”.
Se intimpla undeva in anul 2014, in momentul plecarii lui Steven Tichot de la Dinamo. Sigur, Tichot nu era nici pe departe un jucator determinant pentru Dinamo, dar in acea perioada in care insolventa facea ravagii, era un plus comparativ cu restul colegilor de echipa. La primul antrenament dupa plecarea lui Steven m-am nimerit intimplator la Baza Saftica si l-am intrebat pe Flavius (pe atunci entrenorul echipei) ce transferam pentru a inlocui pierderea francezului.
-„Stai linistit Ionute, avem solutii in curte” , asa a sunat raspunsului lui Stoican. Ce a urmat insa mi-a aratat ca nu avem solutii, iar slabirea unui lot si asa subtire, s-a resimtit teribil in ceea ce a urmat,
Domnilor sigur ca avem solutii, dar NU AVEM solutiile demnne de Dinamo. Nu in acest moment.
