Dinamo este in plina reconstructie, iar meciurile de pana acum au fost adevarate teste de rabdare pentru fanii dinamovisti. Se spune ca rabdarea este apanajul oamenilor puternici, dar exista riscul ca si prea multa intelegere sa duca la blazare.
Este infernal de stresant sa comunici cu fanii dinamovisti imediat dupa un meci in care echipa a pierdut. Nu ajunge supararea proprie, acumulezi si frustrarea fireasca a celorlalti si nervii iti joaca in frau precum un cal pus pentru prima data la capastru. M pot obisnui cu multe, dar avalansa de mesaje negative pe care le primim imediat dupa finalul celor 90 de minute este greu de carat.
Un lucru este bun in exprimarea acestor frustrari. Este semnalul clar ca oamenilor le pasa, ca sunt atasati de echipa, chiar daca modul lor de a se manifesta este critica acerba. Nu rezonez deloc cu critica in sine, dar nu este negativ faptul ca ea exista, pentru ca tacerea ar insemna nepasare.
Cred cu tarie insa ca, dincolo de critica, ar trebui sa existe si o implicare prin prezenta alaturi de echipa. Atfel suporterul isi pierde din esenta si devine doar un „carcotas” de serviciu. Se creeaza un dezechilbru periculos ale carui efecte sunt greu de anticipat.
Este greu de digerat perioada curenta de la Dinamo. Luptam in mod cert pentru premiul „lingura de lemn”. Acum ca vorbim de o lingura de lemn cu mai multe floricele ( locul 7), sau o lingura de lemn urata si meschina ( locul 10), astepectul este mai putin relevant. Nu vom fi nici printre premianti, nici printre remarcati.
Cred insa ca trebuie sa intelegem ceea ce se doreste de la acest final de sezon. Daca ne gandim la evaluare si constructia unei echipe pentru urmatorul sezon, atunci singur putem accepta momentul, putem intelege experimentele si chiar sansele care se acorda anumitor jucatori din lot. Daca ne focusam pe obtinerea „lingurei de lemn” cu multe floricele, atunci clar nu suntem unde trebuie sa fim.
Putem, din pacate, sa ne raportam la aceeasi perioada a anului trecut. Atunci Florin Bratu s-a axat pe rezultate, aceastea au fost incurajatoare in play-out, ne-au „adormit” putin, iar urmatorul sezon regular a fost un haos total. Cu siguranta nu ne dorim sa repetam istoria si sper ca lucrurile sa se intample diferit.
Din punctul meu de vedere nu este ingrijorator rezultatul de la Medias, ci faptul ca avem inca destule minusuri la nivel de lot. Portarul Mandanda este imprumutat si nu stim daca va putea ramane si urmatorul sezon, Mustoe este deja capitol inchis, N’Dyae si Atmane nu par a fi nici ei jucatorii care sa ne ajute in centru, fratii Jaadi par dintr-un film de proasta calitate, iar Zenke are evolutii contradictorii.
La castiguri ii putem trece pe Aliji, Filip, Montini, Papzoglu, la care ii putem aduga pe mai „vechii” Nistor, Sorescu, Grigore (in ciuda erorii de ieri ). Inca nu stim cum se misca Dessaut si Alexander Futila. Am avea in acest moment 7, maxim 9 jucatori pe care ne putem baza, dar pana la a avea 16-17 jucatori care sa duca greul este cale lunga.
Este clar ca suntem abia la inceputul drumului si ca mai e mult pana departe.
HAI DINAMO!
