Imi atragea cineva atentia de dimineata, intrebandu-ma daca nu m-am saturat sa tot sper ca echipa asta va incepe sa joace si fotbal. Cred ca in momentul asta o sa incetez sa sper la ceva de la baietii astia.
Nu sunt nervos, pur si simplu am realizat ca acesta este nivelul ce il putem atinge cu acesti jucatori mediocri, iar rezultatul din aceasta seara nu este intamplator. Nimic din ceea ce s-a intamplat in acest campionat nu a fost intamplator, fotbalul are logica lui si noi suferim consecintele. Consecintele a ce va intrebati. In primul rand, a unei strategii falimentare, a lipsei de investitii, a plecarii an de an a jucatorilor valorosi si aducerea in schimb a unor ucigatori de vise, nu fotbalisti demni de Dinamo. Pentru asta nu Mutu si Contra sunt de vina, pentru asta Negoita poarta vina.
Ce sa vorbesc despre meci? Ca Viitorul ne-a umilit INCA O DATA PE TEREN PROPRIU? Ca au dat cate goluri au vrut? Ca baietii aia nesimtiti care au gresit la goluri sunt tot aia care erau in centrul „atentiei” acum cateva zile, ca nu au pic de ambitie, ca vor intr-adevar sa ne amintim de ei ca acei jucatori care ne duc in play-out? Acolo ne indreptam cu brio, nu avem scapare in acest moment, un miracol ne-ar trimite in primele 6. Dar in momentul acesta ma intreb de ce sa fim acolo? Ca sa ne mintim inca o data, asa cum ne-am mintit sezonul trecut, cand intamplarea a facut ca noi sa ne batem la campionat. Nu a fost nimic gandit, pur hazard. Asta e normalitatea in era Negoita, tribune goale, locul 7-8, fara perspective. Nu, nu meritam sa fim in play-off. Nici nu vreau sa fim acolo daca jucam asa. De ce? Pentru a fi umiliti si de alte echipe? Nu, jucam cu cine trebuie si suntem exact acolo unde meritam.
Eu unul ii sugerez sa caute mult mai intes un cumparator, ca altfel „Salvatorul” ne duce spre pierzanie.
Din pacate, am aflat ca doi suporteri dinamovisti s-au resimtit dupa gazele lacrimogene ale jandarmilor, unul fiind Mutu. Celelalt suporter afectat se simtea destul de rau, avea spasme si a fost necesara interventia medicilor, speram sa fie bine in final, sa nu fie vorba de ceva mai grav.