Înainte de meciul împotriva echipei înființate direct din liga secundă care se presupune a fi adevărata ,,Craiova”, discutam împreună cu unul dintre prietenii mei despre perioada proastă pe care am avut-o în sezonul retrogradării, atunci când ne băteau toţi, unele înfrângeri fiind la scoruri extrem de greu de digerat.
Îmi aminteam, fiind in peluză la majoritatea meciurilor din acel an, că una dintre marile probleme în rândul suporterilor dinamovişti cu privire la ,,lotul” respectiv era lipsa de atitudine, lipsa de identitate, în fond nu mai exista frica din partea adversarilor atunci când intrau in Complexul Dinamo, loc unde multe echipe europene au suferit înfrângeri, unele extrem de usturatoare. Remarcam în discuţia pe care o purtam faptul că pe atunci, daca Dinamo primea gol prima, in 90% din cazuri se ştia deja rezultatul final. Echipa din acest an, 2024-25 este exact opusul acelei ,,adunături” de jucători care a retrogradat cea mai mare echipă din fotbalul românesc.
Derby-ul cu oltenii a fost prefațat și de o declarație care a stârnit reacții, această declaraţie venind, după cum probabil cunoasteţi cu toţii, de la mijlocasul central al celor de la CSU, Takuto Oshima. Un mijlocaş bun pentru Superliga, însă care a încercat să stârnească amuzament în rândul suporterilor olteni spunând faptul că el credea ca pe sigla lui Dinamo sunt 2 pisici, nu câini.
După meciul de aseară însă, Dinamo a demonstrat exact acea atitudine câinească care ne-a lipsit atâţia ani. Am văzut o echipă care, deşi a jucat 20 de minute în 10 oameni şi încă 15 (cu tot cu prelungiri), în 9, a luptat până în minutul 90+7 pentru victorie. La un moment dat, atmosfera părea una scoasă din filme, peluzele cântau, alții huiduiau, unii urlau, toţi simţind însă aceleaşi emoții. Observam la un moment dat cum jucătorii alergau dintr-o parte în alta a terenului, exact cum ar alerga nişte câini un grup de pisici speriate, impulsionați de la spate de fani, jucătorii in minus nesimţindu-se din punct de vedere al ocaziilor. Oltenii au avut o posesie sterilă, prin care au creeat un număr incredibil de 0 şuturi pe poartă în repriza secundă.
Meciul de ieri a fost încă o dovadă a ceea ce spuneam sezonul trecut despre continuitatea antrenorului. La marile cluburi din vestul Europei (cele care au performanțe), antrenorii rămân la echipă indiferent de anumite rezultate din primele sezoane, conducerea aplicând expresia ,,Trust the Process”, un exemplu al acestui fapt fiind Klopp la Liverpool, acolo unde de la sezon la sezon s-a văzut o clară îmbunătăţire a jocului, acest proces încoronându-se cu câştigarea multor competiții.
Finalul de sezon competițional 2023-2024 a adus discuții numeroase cu privire la antrenorul Kopic, după un play-out dezastruos, echipa primind un număr enervant de mare de goluri pe final de meci. Spuneam atunci şi încă susţin acest aspect, antrenorul nu era de vină pentru golurile respective, ci psihicul slab de la acea perioadă a jucătorilor, carora după minutul 85 li se înmuiau picioarele, luând decizii stupide. Conducerea a decis să continue împreună cu Kopic, decizie care se dovedeşte a fi una corectă.
Sezonul acesta a început cu celebrul gol în minutele de prelungire, însă după un joc bun în prima parte a meciului prestat împotriva unei echipe pretendente la titlu, CFR. Ce a urmat după pentru Dinamo au fost meciuri care au distrus orice fel de dubii cu privire la calitățile pe care le are Željko Kopic. Dinamo merita să câştige în toate deplasările pe care le-a avut, ratând enervant de mult cu Rapid, având o bară la Sepsi dar şi una pe terenul celor de la Poli Iaşi, între aceste meciuri reuşind 2 victorii răsunătoare împotriva Petrolului si a Buzăului. Un fapt de precizat este că în 7 etape disputate, Petrolul are 5 goluri luate, 4 de la Dinamo, aviz celor care spuneau că Dinamo a învins cele mai slabe 2 echipe din campionat. Aseară, modul in care echipa a gestionat finalul, în 9 oameni, arată lipsa presiunii care a marcat finalul sezonului trecut, dar şi încrederea grupului, încredere care cred eu că îi face pe baieți mult mai motivaţi, dar şi conştienți de calitățile pe care le au ei, dar si coechipierii lor. Jucăm perfect? Nu, evident că nu, dar echipa asta este în formare, cu un lot după parerea mea incomplet, dar care iată reuşeşte să presteze un joc bun, încununat cu rezultatate în acest start de sezon.
În meciul de ieri s-a văzut clar progresul de la meci la meci pe care îl face Dinamo. În prima etapă, conduci 2-0 la Cluj împotriva unei echipe care se bate la titlu, primeşti gol pe final de primă repriză, ca într-un final să cedezi şi să pierzi meciul. Aseară, acelaşi scenariu, 2-0, 2-1 exact înainte de pauză. Spre deosebire de deplasarea menționată mai sus, primeşti un cartonaş roşu în minutul 58 şi încă unul în minutul 82, dar lupți. Alergi, te zbați, împingi, tragi, orice pentru cele 3 puncte. Evident, nu ai putea face cele menționate mai sus dacă nu aveai o pregătire bună din punct de vedere fizic, dar şi tactic. Ce a jucat Dinamo după eliminare nu a fost un joc la întâmplare, a fost o defensivă organizată perfect, care a avut în componență un grup de jucători inteligenți şi disciplinați, ca dovadă numărul de ocazii pe care le-au avut oltenii în repriza a doua.
Per total, este un start foarte bun de sezon, care ne duce cu gândul că intrarea în play-off nu este deloc un obiectiv nerealist, cum spuneau unii la începutul sezonului. Avem o echipă care a înțeles unde joacă şi care au demonstrat atitudinea câinească pe care trebuie sa o aibă Dinamo, împinşi ca de fiecare dată de un public minunat, pe care sper să-l întâlnesc şi în deplasarea de luni seară, 2 septembrie, de la Cluj.
