Daniel Florea a venit la Dinamo in 1997 si a evoluat la echipa noastra pana in 2001, cand a plecat in Ucraina la Sahtior.
Acesta a vorbit despre perioada petrecuta la Dinamo intr-un interviu acordat Gazetei Sporturilor.
Cand a ajuns la Dinamo: „Erau niste jucatori fantastici acolo. Am fost primit foarte bine, impecabil. La astfel de echipe mari conteaza mult personalitatea pe care o ai, cum te impui tu ca jucator. Jucand foarte bine te impui mult mai repede intr-un vestiar valoros. Nu trebuie sa arati slabiciuni. Fiind fundas, eu si la antrenamente eram mai agresiv. Dar nu o faceam intentionat. E ceva normal. Chiar ma uitam la Dinamo si observam ca le lipseste agresivitatea.”
Diferenta intre Dinamo de acum si ce se juca atunci :”Ma uit la meciuri mereu, e pacat ca nu sunt agresivi. Mai ales o echipa care joaca acasa. Nu are voie sa nu fie agresiva. Adversarul trebuie sufocat. Ma uitam si la meciul cu Craiova si vedeam o echipa apasata de presiune.
Urmeaza 3 meciuri pe care Dinamo le va juca sub o presiune imensa. Daca nu bate azi cu Chiajna, nu cred ca mai prinde play-off-ul. Ceea ce pentru Dinamo e o mare problema. E urat sa aduci un jucator ca Torje si sa joci cu el in play-out. Pentru mine, un Dinamo pe locul 7 nu exista, echipa asta trebuie sa fie mereu sus, sa se bata la primele pozitii.”
„Cine venea inainte la Bucuresti si juca pe Dinamo isi punea intrebarea cate goluri ia. Sau cum sa faca sa nu piarda, sa scoata macar un punct. Acum s-au schimbat lucrurile. Din ce vad eu, acum sunt probleme la club, nu e linistea pe care clubul trebuie sa o aiba. Cred ca nici transferurile nu sunt cele mai potrivite. Ok, o sa-mi spuneti de Torje. Nu e suficient. E nevoie de mai mult pentru a te bate cu Steaua si CFR. Si mentalitatea, trebuie umblat si acolo pentru a avea rezultate.
Daniel Florea a fost coleg cu Catalin Hildan si a evoluat in meciul de trista amintire de la Oltenita: ” Asa este! Am jucat, Catalin era unul dintre cei mai buni prieteni ai mei. Ce sa va zic, si acum mi se ridica parul pe maini. Nu puteam sa-mi imaginez ca un jucator poate muri pe teren.
Era un meci de pregatire la Oltenita, jucam relaxati si a cazut pe teren. Nimeni nu a putut sa-l ajute. Nici salvarea, care oricum nu era adecvata pentru a-l putea salva. Era un baiat de mare caracter, de o valoare incontestabila. Un exemplu pentru Dinamo. Era jucatorul care se impunea in vestiar prin munca, dorinta si suflet.
Cand s-a intamplat acel lucru nu iti puteai imagina asa ceva. Nu realizam ce s-a intamplat. Cand am mers dupa meci la spital si am vazut acolo echipamentul, parca eram intr-un film. Nu puteai accepta ca s-a intamplat asa ceva. Ca el nu o sa mai fie printre noi. Era capitanul nostru.
Nimeni nu mai spunea nimic. Toti erau agitati, toti cautam motive. De ce s-a intamplat asa ceva? Daca salvarea era dotata corespunzator, poate mai avea vreo sansa. Nu i s-a dat nicio sansa. Imi aduc aminte si acum salvarea, era o Dacie-Break. Statea pe pista de atletism si trebuia sa urce o bordura mica. N-a putut sa urce nici acea bordura. A fost ceva… Daca salvarea era dotata, acum poate mai era printre noi.”
Cat de greu a fost sa treaca peste acel moment: „Foarte greu, tuturor ne-a fost greu. Dar trebuie sa faci cumva sa treci. El va ramane mereu in inima suporterilor dinamovisti. A trecut mult timp si tot nu uiti ce s-a intamplat. E pacat ca s-a intamplat asa ceva. Din pacate nu te poti pune cu sansa vietii.”
„Fiind prietenul lui cel mai bun, am primit din partea parintilor lui Catalin Hildan icoana pe care el a tinut-o in brate. Au decis ca o merit pentru ca stiau ca ne intelegeam foarte bine. O am si acum acasa, o tin pe noptiera mea. A reprezentat mult acest gest pentru mine. Au tot respectul din partea mea” a declarat Florea pentru Gazeta.