Am trait un cosmar ieri in tribunele stadionului de la Ovidiu, am primit „o zmetie” prin care karma fotbalului ne-a adus aminte ca atunci cand iti bati joc de fotbal, fotbalul te pedepseste grav.
Scriam inainte de meci ca exista teama si speranta, din pacate speranta a murit repede, iar temerile cele mai negre au devenit realitate greu de digerat. A fost o dovada vie a faptului ca nu iti poti bate joc de fotbal, iar soarta sa nu dea cu tine de pamant in modul cel mai dur. Atunci cand afirmam ca demiterea lui Rednic va avea consecinte greu de anticipat, foarte multi au spus ca exagerez si ca „fanatismul” pentru Rednic mi-a intunecat judecata.
Din pacate ieri am platit prima parte a unei plati „karmice”, iar aceasta datorie creeata de „monstrii de la Rin” in vara, va veni in mai multe transe.
Nu a fost fotbal ieri la Ovidiu, a fost chin jale si teroare. Cei prezenti langa echipa, in perioada de pregatire, imi spuneau ca ne-am pregatit nemteste. Posibil, in fond celebrul Sven Hassel spunea: ” Noi nemtii pregatim cu succes calea catre esecul total”. Cu totii stim ca in momentul anuntului mazilirii lui Rednic, Balanescu and Co au aprins fitilul unei bombe menite sa explodeze. Au ales sa „se creada” invingatori, sa se bucure ca la proteste „au fost putini” si sa creada ca pot face orice isi doresc fara consecinte. S-au bucurat ca „au iesit invingatori” intr-un razboi pe care l-au dus cu noi si au avut timpul necesar sa ne arate ce pot. Am vazut ieri ce inseamna „promisiunile lor”, am vazut cu totii ca dupa 2 luni de pregatire, niste copii ne-au dat in cap si cu terenul si cu Marea Neagra.
Nu stiu ce ne rezerva viitorul, din acest moment nu mai putem face predictii ci doar sa consemnam evenimentele. In mod clar prapastia sapata intre conducatori si fani va fi ocolita doar in momentul in care conducatorii actuali vor pleca.
In cazul in care ezita, in care mai spera sa „dreaga lucrurile” le reamintesc faptul ca ieri, la Ovidiu, spectatorii gazdelor numarau pana la 6 si ne strigau sfidator „B-ul”. Mai grav este ca faceau asta cu zambetul pe buze si cu mila.
Acolo ne-ati adus, Negoita, Balanescule – CARATI-VA DRACULUI ODATA!
