Scrisoara unui suporter dinamovist

Salut, Dinamo. Numele meu este…nu conteaza numele meu, poti sa-mi spui „Suporterul” si am 43 de ani.

Nu sunt nici ultras, nici huligan , de fapt Dinamo nu are huligani. Scriu aceste randuri, cu lacrimi in ochi, cu durere in suflet dar si cu bucurie. Da Dinamo ,cu bucurie pentru ca sunt sigur ca ai sa citesti aceste randuri si ai sa intelegi ce este in sufletul meu si ce insemni tu pentru mine. Dinamo, tu ai avut si ai o mare importanta in viata mea, datorita tie am cunoscut oameni minunati, datorita tie am invatat sa iubesc neconditionat si fiu alaturi la bine si la rau.

Datorita tie am invatat sa fac sacrificii si sa stii Dinamo, ca suntem multi cei ce facem sacrificii pentru tine. Imi este dor de acel Dinamo mare si puternic , acel Dinamo plin de viata , care era alaturi de noi. De ce ne lasi la greu ? De ce nu vrei sa vorbesti cu noi ? De ce nu vrei sa ma iei de mana si sa trecem amandoi prin mizeria asta si radevenim acea reduta de temut ? Am facut multe pentru tine si am sa mai fac, uneori am renuntat la familie, pentru tine, pentru a fi alaturi de tine, pentru ca am avut si am incredere in tine. Trebuie sa vii sa vorbesti cu mine, sa ne unim si sa fim sinceri unu cu altul si sa gasim amandoi solutia salvatoare.

Trebuie sa facem asta Dinamo, pentru ca doare al dracului de tare, simt ca ceva ma macina si incetul cu incetul picam in negura mediocritatii. Imi aduc aminte de noptile petrecute prin trenuri, autocare si gari. Unele erau reci si pline de suferinta, unele, tacute si triste, altele erau pline de voie buna si pasiune. Dinamo, trebuie sa stii ca toate acele nopti, au fost pentru tine, pentru a fi alaturi de tine, pentru a-ti canta numele si pentu a-ti ridica stindardul sus, atat de sus incat nimeni sa nu ajunga la el. Nu vreau sa se opreasca asta, nu vreau sa fii precum viata, inceput si sfarsit. Vreau sa fii fara de sfarsit, sa te las viitoarei generatii, asa cum te-am cunoscut, UN MARE DINAMO. Sa stii Dinamo, eu cred ca ai sa te ridici si impreuna vom face lumina pe cararea intunecata, pe care ne-am ratacit.

Cred ca ai sa vii sa ma trezesti si sa pui la locul meu pe scena mult invidiata de rivali, o scena plina de culoare si pasiune. La randul meu, am sa-ti cant si-ti voi darui tot ce am eu mai de pret : VIATA. Dinamo, cand citesti aceste randuri, vreau sa-mi promiti ca ma vei face mandru de dragostea ce-ti port, ca ma vei face mandru sa predau stafeta urmatorului „Suporterul”. SUNT CAINE PANA LA MOARTE SI DINCOLO DE EA !