Romania, check in sau ce chin?

„Opriti planeta”, spune Puya, un cantaret contemporan, in ultimul sau hit.

Dar daca tot ne propunem sa oprim ceva, primul lucru pe care ar trebui sa-l stopam este echipa nationala de fotbal. Sambata, am asistat la inca un rezultat dezamagitor intr-o serie de trei (Kosovo, Elvetia, Israel). Trei rezultate de egalitate complet nemeritate, dar care ne mai dau putina speranta pentru calificarea la Euro 2024.

Fara o baza solida de selectie si fara o strategie de joc, ce rost are sa visam la participarea la Euro? Cine si cum se gandeste la selectia jucatorilor pentru echipa nationala? Poate ca Iordanescu Jr. nu considera ca cei mai in forma jucatori ar trebui sa fie cei care fac parte din echipa nationala? Ma refer desigur la forma sportiva, deoarece despre forma lui Mr. Saxobeat am ajuns sa stim prea multe (sa nu mai vorbim de acel unic sut, a carui minge inca este cautata in defunctul patinoar Mihai Flamaropol).

Simt ca mi-e dor de Mircea Sandu, cel care obisnuia sa-si cumpere cate o palarie la fiecare calificare, si cred ca are o garderoba plina de ele. M-am uitat la Burleanu cum bate matanii si se roaga la fiecare atac al Israelului, in timp ce noi eram obisnuiti cu sarutarea icoanelor pentru victoriile cu Argentina si Columbia…

Despre adevaratul selectioner, ce sa mai spun? Nea Mihai Stoichita, un om care a ramas in era gratarelor si a spriturilor cu ocazia reunirii lotului national, unde probabil se decide si titularizarea jucatorilor, ba in functie de numarul de sticle golite se stabileste si sistemul de joc: lunga si…atat (pe-a doua presupune sa si joci mingea respectiva).

Domnilor de la FRF, va sugerez un lucru: puneti echipa nationala de fotbal in insolventa. Cel putin astfel vom sti sigur ca, indiferent de ce se intampla in campaniile de calificare, tot nu vom putea participa.