Rascrucea Dulailor catre Departe

CS DinamoEditorialStiri Dinamo

Scris de:

Cu sau fara voia noastra, ne vedem in postura in care sportul parca se incapataneaza sa nu se dezica nici el de vremuri.

Din ce in ce mai intens, suntem fortati sa admitem ca “sport de masa” e mai degraba un concept pentru romantele Mariei Tanase decat o realitate dupa care sa ne ghidam iar 2020 ne-a adus in postura sintagmei…”sport de ma-sa”!

Episodul “Dinamo in Grupele Champions League la handbal”? Doar cu multa pricepere se va dovedi a fi doar un “episod-prost” intr-o lume a sperantelor si a increderii in valoarea strict sportiva, pentru ca viitorul in aceasta Lume depinde doar de modul in care vom intelege si vom putea sa ne adaptam schimbarii impuse. Avem in spate experienta unui proiect de success in ultimii 5 ani, success de care s-au legat sperantele si asteptarile noastre. O perioada de hegemonie si de lucru bine facut, evident mult prea atipic pentru sportul nostru mioritic. Am visat frumos! Am sperat ca sportul ramane sport, inainte de toate.

In idealismul nostru, ne-am vazut depinzand in cea mai mare parte doar de noi si de rezultate. Tumultul acestui an ne-a demonstrat cu adevarat care ne sunt mizele reale si faptul ca ele tin destul de putin de criterii pur sportive, un an de sters nedrept cu buretele din carierele unor sportivi minunati, calitate cu care ne obisnuisera deja Dulaii. Despre cauze? Mult, mult de povestit.

E cu adevarat inadmisibil sa simti, inainte de toate, obstructionari din partea propriei tale Federatii, am asistat la “miracole” de management din partea unor oameni pusi sa construiasca performanta in acest sport. Inainte de toate, Dinamo s-a vazut in postura ingrata de a lupta pentru a razbate cu un rating al echipei Nationale generat, peste ani, tocmai de managementul defectuos si de lipsa vreunei strategii din partea Federatiei. Odata cu neclasarea in randul Federatiilor eligibile pentru prezenta direct in Grupe, aspect perfect previzibil in ultimii ani, efortul proiectului Dulailor s-a concentrat pe sansa unui wild-card obtinut sportiv.

Criteriile anuntate official pentru acordarea acestui wild-card au tinut de rezultatele inregistrate in ultimii ani de echipa de club, precum si de alti factori care tin de stabilitatea financiara, de expunerea mediatica a handbalului in RO, de potentialul de marketing demonstrat. Avem suficiente “rezerve” cu privire la cat de echitabil a fost acest scoring si cel putin 2 echipe pe care le-am fi putut inlocui lejer din cele acceptate la Masa Bogatilor.

Verdictul dat de EHF a fost practic apogeul acestui an. Personal, as fi onorat sa acord un Premiu Nobel unui psiholog capabil sa motiveze o echipa care a facut tot ce a depins de ea. Sunt convins ca nu reusesti din exterior sa resimti pe deplin dezamagirea acestor baieti pentru care istoria parca s-a oprit brusc intr-o zi de 1 martie, odata cu succesul din returul cu Sporting.

Este istoria pe care au scris-o atat de frumos, poate pentru cel mai frumos tablou cu care ne-a fost incantata existenta de suporteri. Viitorul inseamna adaptare. E de datoria noastra sa depasim momentul, chiar si maxim de frustrant, si sa speram ca vom avea puterea sa abordam acest viitor in termeni de performanta. Am ramas langa o Rascruce, trebuie sa realizam ca performanta nu se mai limiteaza la sportul in sine, ci la stabilitatea unui proiect, la un business cat mai solid cu un grad de expunere cat mai vast.

Trecand peste nedreptate, sunt si factori pur concreti la care ar trebui, sper sa se si intample asta, lucrat temeinic. Asemeni modului in care am demonstrat din plin ca stim sa facem management sportiv, e randul succesului de business. Indiferent ce ne va rezerva viitorul, EROII NE RAMAN EROI, sunt baietii de care ne e atat de dor!

Sa ne revedem cu bine, a fost un exemplu si mai concret ca handbalul contemporan nu se mai joaca de mult timp in 7 si vom avea din nou rolul nostru in success!

loading...

Lasă un răspuns