Infrangerea de aseara a fost privita de o parte a fanilor dinamovisti ca fiind una din care avem ce invata, altii au dat vina pe ghinion, altii pe arbitrii. Poate fiecare tabara are argumentele sale, insa nu pot sa nu observ un lucru care tinde sa se repete si la care nu gasim solutie.
Dinamo deschide scorul a fost auzit la fiecare partida din acest sezon, cu exceptia meciului incheiat 0-0 la Cluj. Nu am fost in situatia de a fi nevoiti sa revenim pe tabela pana aseara, minunat acest aspect. Dar am avut cateva semnale de alarma ce nu le-am luat in considerare si acum vad ca repetam aceleasi greseli, lucru de neacceptat. Sa ma refer la cateva momente.
Dinamo deschide scorul cu TImisoara, facem 2-0 pana in pauza si totul merge minunat. Insa in repriza secunda tremuram pentru cele trei puncte, dupa ce ne-am retras nepermis. Ni s-a spus ca a fost teama, primul meci de acasa, colectiv nou, hai sa acceptam. Vine meciul de acasa cu Voluntari in Cupa Ligii, avem deasemenea 2-0 la pauza, ne retragem, se face 2-1 si tremuram pentru calificarea mai departe. Mai multi jucatori noi in primul 11, teren greu. Bine, le acceptam si pe astea. Parca se observa un sablon. Vine meciul cu Steaua, deschidem scorul prin Dorin Rotariu, insa lasam adversarii sa vina peste noi si se face 1-1 mult prea repede, practic avantajul nostru a fost anulat instant.
Avem meci acasa cu Gaz Metan Medias, deschidem relativ repede scorul prin Vali Lazar la prima actiune mai periculoasa, dar ce vedem, din nou Dinamo se retrage si lasam adversarul sa vina peste noi si se face 1-1, iar Dinamo de data asta nu mai are puterea de a reveni pe tabela. De neinteles, dar urma pauza competitionala, veneau intaririle, Andone poate sa regleze mecanismele, sa lucram la omogenitate, la relatiile de joc. Dar aseara a fost si mai grav si eu nu mai gasesc absolut nicio scuza!
Dupa ce ne-am chinuit serios sa deschidem scorul in fata unei virtual retrogradate, in loc sa fortam sa facem 2-0, incercam sa tinem de un scor extrem de fragil si ne trezim egalati dintr-o faza fixa. Nu a fost indeajuns, deoarece pe final am primit si lovitura de gratie. Asadar, de cate erori avem nevoie pana ne invatam lectia? Cand incepem sa intelegem ca nu e normal sa te retragi atunci cand ai avantaj pe tabela? De la meciul de aseara nu inteleg multe, nu inteleg de ce atitudinea nu a fost cea dorita, de ce ne-am batut joc de niste ocazii care au venit normal, in fata unui adversar modest, ce a strans jucatori pe ultima suta de metri. Oare cand ne vom invata lectia?
As vrea ca de etapa viitoare sa vad acel Dinamo care si are exprimarea in teren de echipa ce vrea sa se bata la primele pozitii, sa vad atitudine, sa inteleg de ce ne propunem unul din primele locuri. Sper ca de data aceasta Andone sa gaseasca rezolvarea, ca timpul trece si punctele sunt irosite.
Dinamo II-Inainte Modelu: Echipa de start! Mai multi jucatori de la prima echipa
