Fostul mare fotbalist al lui Dinamo, Claudiu Vaișcovici, a fost invitatul meu în cadrul emisiunii Dinamo 7/9 de la Playsport.
Un fost mare jucător, care spune mereu ceea ce simte, ce gândește, dar și un fost sportiv care are o poveste extrem de interesantă. La o vârstă fragedă a primit interzis din partea doctorilor de a mai practica fotbal, s-a lăsat o perioadă de timp de acest sport, dar cu multă determinare a revenit să joace. Am discutat despre acest moment al vieții în cadrul emisiunii:
,,Atunci eram tânăr şi gândul meu era să joc doar fotbal. Până la 18 ani, nu am avut probleme. La 18 ani şi jumătate, doctorii m-au oprit să mai joc. Mă simţeam bine. Auzeam doctorii care spuneau că boala mea nu se poate detecta decât prin aparatură, iar oganismul meu ţinea bine şi nu mi-a fost frică. Pe urmă, am avut două şocuri în decursul anilor, cea mai gravă a fost în 2003, când eram secund la Oţelul.
Am văzut atunci întunericul, dar am trecut cu bine. M-au luat cu salvarea de pe teren. Au vrut să mă ţină în spital, dar am refuzat. Uşor-uşor nu am mai avut nicio problemă, până când m-am operat în 2020. Atunci m-am simţit moleşit şi am simţit că nu mai am aer’‘,a spus Vaișcovici la ,,Dinamo 7/9”.
În cei aproximativ doi ani în care nu a jucat fotbal, Vaiscovici avea un stil de viață total nepotrivit pentru un sportiv, dar în momentul în care a reluat activitatea sportivă, a renunțat la alcool:
„Munceam în uzină, era un alt anturaj, beam vodcă, fumam şi nu am renunţat niciodată la fumat. La 1 august 1983, când am început să fac sport, am spus că de azi nu mai există tărie pentru mine. Sunt 40 de ani şi, de atunci, dacă am băut adunat doi litri de tărie. Am mai consumat doar la nunţi, botezuri sau la sărbători.
La ţigară nu am putut să renunţ. Pe vremea aceea fumam 4-5-6- ţigări pe zi”, a spus fostul jucător
,,Meciul cu Steaua a fost superb. Ca întotdeauna, chiar dacă meciul e mai modest ca joc, te uiţi cu drag la ce e în tribune. Acolo, câştigăm meci de meci la două-trei diferenţă. Am tot respectul faţă de oamenii care se duc în deplasări lungi, chiar dacă e Liga a II-a. Spiritul lui Dinamo nu are cum să moară niciodată. Ca joc, toată stimă faţă de băieţi.
Nu am ce să le reproşez. Mi-a fost frică, când s-a ratat atât în prima repriză. Sunt mulţi jucători tineri, sunt şi jucători cu experienţă ca Alibec, care a făcut ce a făcut. Se putea întâmpla oricui. Putea să fie unul care să nu reziste presiunii şi să ia cartonaş roşu. E bine că şi-au văzut doar de joc”, a analizat Vaişcovici, jocul cu „militarii”.
,,Nu ştiu ce să spun despre Oţelul. Sunt prins într-o menghină. Sunt şi cu sufletul la Galaţi, pentru că acolo mi-am arătat primele valenţe pentru fotbal şi, de acolo, mi-am făcut cartea de vizită, când am promovat în 86 cu Oţelul. Fără acele performanţe, nu aş fi sărit în ochii echipelor mari din Bucureşti.
Ca realizare totală, îi mulţumesc lui Dinamo. Mi-e greu să mă împart. Dinamoviştii, probabil, mă vor înjura acum, dar asta este, nu am cum să reneg originile mele din Galaţi. Fie ce o fi. Am în suflet ceva, dar nu pot să spun acum, aş deranja una dintre părţi. Galaţiul m-a adus din nou la fotbal. Altfel, nu ajungeam la Dinamo”, a declarat Vaişcovici la ,,Dinamo 7/9”
,,Cine joacă cu Uta, va avea sarcină grea. E Mircea Rednic acolo, un antrenor uns cu toate alifiile. Uta joacă bine şi a pierdut meciurile foarte strâns. Au avut şansa să câştige meciuri, să marcheze şi rezultatele s-ar fi schimbat.
În schimb, Chindia a început bine cu Petrea, dar a intrat apoi într-o serie proastă, iar într-un meci de baraj se poate întâmpla orice. Eu întotdeauna am spus că în fotbal există neprevăzut. Normal, ar trebui ca echipele de Liga I să aibă prima şansă. Sunt echipe care au jucat la un nivel mai ridicat, cu formaţii mai puternice decât cele din Liga a II-a”, a adăugat Vaişcovici.
