Dinamo a jucat ieri la viteza redusa, un joc la relanti, orientat direct spre obiectivul primar al acestui joc, pastrarea sanselor de calificare in faza superioara a cupei Romaniei.
Nu a fost spectacol aseară la Ovidiu; personal, nu mi s-a părut să fie nici concentrarea normală dintr-un meci de Superligă. Dinamo a jucat economicos, neasumându-și riscuri inutile, iar Farul, cu multe rezerve, nu a putut mai mult.
La finalul meciului, părerile erau împărțite. Am prieteni nemulțumiți de joc, care considerau că trebuia să învingem Farul, ținând cont de numărul de rezerve folosit. De asemenea, au fost voci care au spus că Dinamo a jucat cât a trebuit pentru a-și urmări scopul. Personal, aș înclina către a doua variantă, dar sunt puțin îngrijorat de jocul ofensiv din ultimele două partide.
Din punct de vedere ofensiv, Dinamo a jucat cu viteza a doua cu Oțelul și cu viteza întâi cu Farul. În ambele partide a fost suficient pentru a ne atinge obiectivul, dar urmează un meci în care, dacă vrem să obținem ceva, motoarele trebuie turate la o forță mai mare.
Știu că niciun meci nu seamănă cu altul, că jucătorii nu sunt roboți și că, într-o oarecare măsură, gradul de concentrare depinde și de dificultatea meciului. Totuși, nu pot să ignor slăbiciunile pe care le văd în plan ofensiv și care mă îngrijorează puțin în acest moment.t.
Peste două zile urmează marele derby al campionatului. Vrem mai mult și mai bine decât ceea ce am văzut ieri, așa că sper ca viteza să crească și concentrarea să fie diferită.
HAI DINAMO!
