Titrez această opinie cu titlul unei piese ce are majorat sărbătorit chiar și peste ocean. Nu e loc de interpretări aici.
Precum pasărea Phoenix, Dinamo se luptă să renască din propriul rahat (a se citi cenușă) de mai bine de 10 ani. Iar ceea ce se propagă dinspre club în aceste zile către masa dinamovistă, nicidecum nu este inodor. Nu o să vorbesc despre partea sportivă. Meciul de luni, a fost un antrenament cu public. Atât! Vor mai fi ocazii să vorbesc despre fotbal. Însă, am una cu poartă goală acum pe parte administrativă și nu am cum să o ratez.
Perspectiva corectă în interpretarea suporterului dinamovist
Preluarea pachetului majoritar de acțiuni al SC Dinamo 1948 SA de către nou înființata Red&White 2022 Management a creat emulație. Mi-a dat voie să visez din nou. Și poate nu doar subsemnatului. Ceea ce m-a trezit un pic la realitate, m-a făcut să deschid un ochi precum se crapă de ziuă atunci când soarele sărută ușor orizontul, a fost prima declarație publică a unuia dintre acționari. Pot înțelege și rezonez la ideea că într-un mediu de afaceri există relații.
Menținând linia cronologică, apare din umbră la declarații, exact el. Mijlocitorul. Sau degetul mijlociu. Spuneți-i cum vreți. În limbaj popular „muia”.
Dl. NICOLAE BADEA a donat cu direcție. A donat cu vorbe ticluite, de jupân, de boss, de superior, de CEO. A luat la rând barca de vizavi. Și pe cei ce sunt în ea. Ocara spusă cu vorbe frumoase nu a rămas fără răspuns din partea administratorului judiciar din acest moment, al SC Dinamo 1948 SA. Notați boldul ăsta!
Liniște dinspre APCH. Nu vorbesc aici de DDB. Vorbesc de unul din actionarii actuali ai lui Dinamo. Prima perspectivă ce îmi vine în minte: Ce-ar fi trebuit să facem, să ne punem contra „omului” care ne-a salvat de faliment?
Ce-a de-a două perspectivă: O primă retrogradare din istorie la activ, un dineu cu proști și un nou praf în ochi fără gust de sangria de data asta?
Aducere aminte
Zicala „fă-te frate cu dracul până treci puntea” nu își are loc în accepțiunea mea de suporter contributor în cadrul unui program de marketing ce mi-a ținut clubul iubit în viață. Nu am cum să uit interzicerea dreptului de utilizare în scop comercial a denumirii FC Dinamo. A stemei. Nu am cum să omit contestațiile depuse la planul de reorganizare. Nu am cum să uit când Nea Nicu a menționat la un moment dat, „cu stadionul, mai vedem…”. Nu am cum să uit că acest URS a rămas liber după ce confrații lui au mers în vacanță la mititica sau mai rău la 2m jumate sub pământ, deși cu toții au nenorocit clubul ăsta ani buni.
„A fost și sper să rămână un promotor și atât”.
Cu referire la programul DDB, Dl. Nicolae Badea mai face o afirmație „încurajatoare” pentru perspectiva mea. În contextul discuției despre acționarul minoritar APCH, care mai deține 10% din cele 20 de procente inițiale, deși tot din presă am aflat că am vândut doar 8% din cele 20% deținute prin intermediul programului DDB, dracu știe ce matematică or folosi, Dl. păpușar face afirmația:
„APCH cred că a fost un lucru bun inițial, acela de a fi promotorul Programului DDB și de a susține constant o mișcare socios foarte amplă care a contribuit prin program că doar vorbim de program. A fost și sper să rămână un promotor și atât”.
Cu alte cuvinte, vedeți-va lungul nasului.
,,Și timpul vostru s-a scurs
La umbra marelui urs!
Dar ghearele v-au rămas
În orice-mbratisare,
Astazi doare sărutul pe obraz…”
Să auzim de bine!
Să auzim Doar De Cei ce ne Vor Binele!