Negoiță este indicat drept vinovat pentru ceea ce se întâmplă acum la Dinamo, de o parte a suflării dinamoviste.
Decizia de a-i ceda pachetul majoritar de acțiuni lui Pablo Cortacero, fără a cere garanții serioase, a ridicat și ridică multe suspiciuni în continuare. Negoiță a explicat aseară la GSP Live de ce a ales să ii cedeze acțiunile lui Cortacero:
„Cortacero a venit cu Țălnar și cu Șerdean, dar și cu un domn Melero. Am vorbit pe video cu ei pentru că era pandemia. Melero un domn extrem de respectat în Spania, apoi a intrat și Contra în ecuație. Se știa cu Melero, premisele erau bune. Au adus 550.000 de euro fără să vină în țară, mai pe nevăzute. Toată povestea, toată ecuația suna promițător.
Își doreau să facă o echipă foarte bună, cu Contra, să aducă spanioli, președinte de club, oameni pregătiți, oameni cu experiență în fotbal. Spuneau că vin cu fotbaliști care n-au loc prin Spania. Lucrurile, până la un punct financiar și organizatoric, arătau promițător. La un moment dat n-au mai avut bani. Dar ei au dat 550.000 de euro fără să fie acționari în club, ca împrumut! Ei au studiat acte, veneau pe la club, analizau, discutau. Nu m-am ocupat personal de tranzacție, dar știam chestiunile esențiale.
De când au semnat, o singură dată am mai discutat și au mai venit pe la mine, ca să promită că vor plăti. A fost foarte scurtă discuția. Eu i-am spus că din punctul de vedere al unui sfat, mă pot întreba. Dar nici atât nu s-a întâmplat. Am dat 20% la DDB, au rămas 74% pe o firmă. Eu am dat Dinamo pe 1 leu, era simbolic, dar nici p-ăla nu mi l-au dat! Dacă nu am găsit pe cineva care să-mi dea mai mult de un leu…. Partea bună e că am reușit să mă descarc de o poveste, s-o preia altcineva și să se ocupe de ea. Nu era ca o societate pe care o abandonezi.
Am dat 20% la DDB, au rămas 74% pe o firmă. Eu am dat Dinamo pe 1 leu, era simbolic, dar nici p-ăla nu mi l-au dat! Dacă nu am găsit pe cineva care sămi dea mai mult de un leu…. Partea bună e că am reușit să mă descarc de o poveste, s-o preia altcineva și să se ocupe de ea.
Nu era ca o societate pe care o abandonezi. Am crezut că spaniolii au un fond de investiții în spate. S-au tot străduit să atragă fonduri. Au avut ceva promisiuni să vină cu un capital serios. Pentru performanță e nevoie de jucători buni cu salarii mari, iar proiectul așa suna, cu salarii mici de 10.000 de euro, pentru cei autohtoni.
În Don Pablo nu mai am încredere, am încredere în suporterii lui Dinamo. Unde sunt mulți, puterea crește. Au 14.000 de cotizanți. Partea bună e că văd și ei ce înseamnă să ții un club: și financiar, și cu dureri de cap. Acum nu mai au un patron pe care să-l înjure și căruia să-i reproșeze. Din exterior, de cele mai multe ori se vede diferit!”
