Programul DDB este nascut din iubire, teama si disperare.
Dinamo este tinuta in viata de suporteri, este realitatea pe care nimeni nu o poate nega in acest moment, decat cu riscul de a intra intr-un teribil conflict cu adevarul.
In mod cert iubirea fata de Dinamo a dat nastere acestui program, dar teama si disperarea au fost cele care au generat cifrele de astazi. Aflat in pragul colapsului sportiv si financiar, Dinamo seamana cu un ranit aflat in coma, tinut in viata de aparatele cu ajutorul carora poate respira. Parasit de catre cei care aveau datoria sa ii asigure traiul, ranitul a fost ingrijit de cei care il iubesc neconditionat si care au facut totul ca acele aparate sa functioneze si pacientul sa traiasca.
Multi au intrebat de ce suporterii au facut aceste eforturi, iar cei care gandesc mai putin au spus chiar ca de fapt i-a fost finantata afacerea lui Negoita. Raspunsul a fost foarte simplu, nu aveam alta varianta, singura cale pentru care pacientul sa poata supravietui, era aceea ca aparatele sa functioneze si sa ii pompeze viata.
Negoita este fara doar si poate un mic escroc sentimental. A mers pe ideea ca suporterii nu vor lasa niciodata Dinamo sa moara, a ales sa puna problema abrupt si sa afirme, mai mult sau mai putin voalat: Vreti sa aveti Dinamo, descurcati-va.
Programul DDB a fost mereu cu spatele la zid, fortat sa acopere criza financiara generata de catre patronul de la RIN, a fost prins in limitele unor cifre care sa nu ii permita momentan preluarea clubului, presat sa preia rapid de catre cei care nu inteleg ca pentru a putea prelua Dinamo, acesta trebuie sa fie in viata.
Sper ca acum, cat inca nu e prea tarziu,dinamovistii sa inteleaga efortul celor din programul DDB, sa inteleaga ca este un drum cu multa teama si disperare. Sper sa ajungem repede la minim 10.000 de membrii si sa reusim sa spargem acel zid la care am fost pusi in ultimul an, iar Dinamo sa redevina forta ce a fost odinioara.
DOAR DINAMO BUCURESTI!
