6 ianuarie 2017 marcheaza reunirea echipei pentru partea a doua a sezonului, cea care speram noi sa ne aduca cat mai multe victorii importante, poate trofee, fiecare avand preferintele sale. Am stat si m-am gandit ce imi doresc de la 2017 si sincer sa fiu, sunt pretentios.
Anii acestia sub comanda lui Ionut Negoita, dar inca cativa dinainte, au fost marcati de un cuvant: Mediocritate. Pentru un suporter al clubului Dinamo, obisnuit cu trofee, campionate castigate, participari in cupele europene si mari victorii in fata unor echipe de traditie, pozitiile din clasament in afara podiumului, sugereaza mediocritate. As vrea sa fie anul in care sa nu mai fim definititi de mediocritate si am cateva puncte ce imi doresc atinse pentru noul an si cred ca toate au in prim-plan acelasi lucru.
Spirit de echipa mare: Odata cu venirea lui Rednic, a inceput sa palpaie din nou acel spirit, in special in prima parte a sezonului trecut, parca respiram alt aer dupa anii de umilinte, simteam ca aveam in fata o echipa puternica, sigura. La un moment dat insa, prin primavara, acel sentiment a disparut. Sezonul acesta am avut doar momente in care am simtit asta, pot spune ca cel mai mult am resimtit acest spirit in meciurile cu Steaua. Dar nu vreau sa fie doar ici-colo, vreau sa fie o constanta in echipa, sa simta jucatorii, dar si fanii, faptul ca atitudinea este cea de echipa mare. Ea nu poate fi descrisa, trebuie sa o simtim.
Suporteri la stadion: Dezamagirea ultimilor ani a fost prezenta din ce in ce mai scazuta la stadion a fanilor. Aici e un proces de lunga durata, dar imi doresc din toata inima, sa vad tribunele pline asa cum erau odata, sa vad fani luand stadionul cu asalt, Peluza sa cante neincetat vreme de 90 de minute, sa nu fie doar loc de afisare. La fel ca si spiritul de echipa mare invocat, nu vreau sa fiu singular, trebuie sa recastigam mentalitatea de a veni la stadion pentru Dinamo, indiferent de adversar, sa avem din noul cultura mersului la stadion. Ar fi cel mai mare castig in timp.
Trofee: Ca a trecut prea mult timp de la ultima izbanda, ultimul trofeu ridicat deasupra capului, asta e evident, insa devine insuportabil si pare ca nu putem rata acest moment. Nu stiu care trofeu, stiu insa ca anul 2017 trebuie sa fie anul in care Dinamo sa castige ceva, sa modificam o data numarul din dreptul trofeelor. Se implinesc 10 ani de la ultimul campionat castigat, ar fi triumful atat de asteptat de fanii dinamovisti.
Participare reusita in Europa: Anul 2017 va marca reintoarcerea lui Dinamo in Europa dupa 5 ani de absenta. Ani grei, insa aceasta reintoarcere nu trebuie sa se traduca intr-un tur sau doua, apoi concentrarea pe competitiile interne, ca am castigat experienta pentru sezonul viitor. Trebuie sa existe foame de performanta si Dinamo sa revina acolo unde alte echipe au demonstrat ca se poate.
Bun, asta imi doresc pentru anul acesta, dar ce au in comun toate acestea? Pentru mine, raspunsul este unul singur. Oameni buni, cainilor, totul se reduce la fotbalul practica de echipa. Toate celelalte sunt in directa legatura. Spiritul de echipa mare, vine atunci cand echipa este puternica si exprimarea din teren este ca atare, atunci cand ai puterea sa te duci peste adversar, sa castigi meciurile importante. Reusind asta, poti sa atragi din nou fanii pierduti, cei care nu mai gasesc drumul catre stadion. Putem face mii de indemnuri si sute de postari, in final rezultatele decid si nu doar atat, daca vad perspectiva si un fotbal de calitate, nu victorii chinuite.
Daca fanii se intorc, trofeele se pot obtine mai usor, cu fanii alaturi, Dinamo poate prospera si avea un avantaj in fata oricarui adversar, sa fim noi mereu al-12-lea jucator pentru echipa. Cu 20, 30, 40 000 de fani alaturi, putem sa ne indeplinim visul, putem pune presiune pe adversari si la final, sa ridicam impreuna trofeele. Astfel, reusind toate acestea, putem spera sa avem parte de o intoarcere reusita in Europa, sa fim o echipa de care altii sa se teama, nu sa se bucure ca vor juca cu noi.
Totul se reduce la fotbal, la jocul practicat, iar fotbalul de calitate il poti arata in momentul in care actorii sunt de calibru, lectia care urmeaza sa vedem daca a fost invatata sau nu. Oare putem indeplini aceste obiective?
