Alb-roșii au evoluat extrem de slab în prima parte a meciului de ieri, iar la această evoluție au contribuit mai mulți factori pe care îi cunoaștem, dar pe care nu îi putem contracara.
Prezent cu echipament!
Jucătorii lui Dinamo au fost prezenți ieri la meci, i-am văzut ieșind la încălzire și pentru startul meciului, dar, după cum au evoluat în prima repriză, se pare că au considerat că doar „a fi prezent cu echipament” (ca la orele de sport) este îndeajuns pentru a lua notă de trecere.
Jucătorii noștri păreau că nu știu pe unde sunt în prima repriză, ce trebuie să facă, de ce sunt în teren, iar fotbalul prestat a însemnat o mare pedeapsă pentru ei și pentru suporterii dinamoviști.
O parte dintre jucătorii dinamoviști sunt aidoma elevilor care se apropie de finalul anului școlar: au mediile încheiate, nu au reușit să facă rost de scutire și privesc prezența la ore ca pe o „pedeapsă”. E, totuși, meseria lor și ar trebui să o trateze cu mai mult respect.
Probabil certați de Kopic și de Petre la pauză, dinamoviștii au arătat o cu totul altă atitudine în repriza secundă, iar acest lucru s-a simțit imediat în joc. A fost o reacție de orgoliu, tardivă ce-i drept, care nu ne-a ajutat prea mult, dar care a demonstrat că, dincolo de accidentări, suspendări sau de valoarea superioară a adversarului, principala problemă a fost mentalul. Am intrat pe teren cu gândul la vacanță, iar asta ne-a costat enorm.
Factorii obiectivi!
Lipsa lui Edy Ghanore, a lui Olsen și a lui Politic a cântărit enorm. Mai ales absența celor doi jucători cu experiență, care dirijau din teren întregul sistem defensiv, nu a putut fi compensată. Dacă adăugăm și faptul că Boateng a fost „nevoit” să joace, deși nu este complet refăcut, iar Mărginean a evoluat accidentat, devine evident că aceste minusuri au avut un impact major asupra evoluției din meciul de ieri.
Băieți, mai avem trei meciuri de disputat din acest play-out. Nu mai putem schimba nimic în privința lotului – a fost „stors” la maximum și și-a atins niște limite evidente. Dar, indiferent de circumstanțe, sper din tot sufletul să nu mai intrați pe teren cu gândul că fotbalul este o pedeapsă. Pentru că asta nu este, și nu va fi niciodată, acceptabil la Dinamo.
Mai sunt doar trei meciuri. Trei ocazii să demonstrați că purtați tricoul lui Dinamo cu onoare, nu din obligație. Știm că a fost un sezon greu, că lotul e subțire, că unii jucați cu dureri, iar alții încă se caută pe ei înșiși. Dar Dinamo nu e un club ca oricare altul. Aici, suporterii vin pe stadion chiar și când nu mai e nimic de câștigat — pentru că ei cred.
Credeți și voi! Luptați până la capăt! Nu pentru clasament, nu pentru statistici, ci pentru voi, pentru orgoliul vostru și pentru oamenii care au fost lângă voi și când a fost întuneric.
