Daca discutam strict despre jocul lui Dinamo, antrenorul Contra iese rau pe minus.
Dinamo a adus o serie de jucatori cu cv-uri bune, dar ansamblarea echipei se dovedeste a fi un esec. Contra este un bun motivator, dar este si un bun tactician?
Importul masiv de jucatori la Dinamo a inceput dupa esecul de la Ploiesti impotriva Chindiei. Meciul cu Botosani a consemnat debutul fundasilor laterali, a lui Borja Valle sau al lui Camara. Dinamo a avut posesie zdrobitoare cu Botosani, cu Gaz Metan, cu UTA sau cu FCSB, era clar ca baietii aia jucau ce stiu ei, asteptam cu totii pauza de doua saptamani pentru ca sa vedem mana lui Contra, chiar el declarand ca pauza este bine-venita in acest sens.
Dupa pauza ne asteptam ca Dinamo sa imbunatateasca ceea ce am vazut in meciurile mentionate iar jocul sa capete si mai multa consistenta. Dinamo a jucat infinit mai prost in meciurile cu Craiova sau Sepsi decat in partidele mentionate anterior.
Ultimul meci a fost relevant in acest sens, Dinamo nu mai tine de minge, nu are posesie, jucatorii par sa nu inteleaga nimic din ceea ce trebuie sa joace.
Se spune ca la schimbarea unui antrenor in timpul sezonului, in primele etape jucatorii joaca ceea ce stiau dinainte, apoi, in timp, se vede mana noului tehnician.
Nu ne pricepem noi la fotbal, in fond fiecare se pricepe mai mult sau mai putin, dar de ce jocul echipei, dupa doua saptamani de pauza, arata mult mai rau decat jocul echipei in momentul in care jucatorii abia se cunosteau intre ei.
Chiar e o problema de jucatori? Au uitat fotbalul? Sau constatam ca doar cu „Hai” si „Vamos” este mai greu?
