Ce se intampla acum la Dinamo, este extrem de dificil de acceptat, vrei sa crezi ca nu este real ceea ce se intampla, dar nimic pana la urma nu este intamplator.
Parcursul dezastruos al echipei nu a venit din neant, hazardul nu are niciun fel de implicatie si totul se reduce la munca depusa la nivel adminstrativ, dar si tehnic. Nu stiu daca ceea ce scriu acum va fi o ultima referire la Ioan Andone, drept antrenorul lui Dinamo, dar din cate se pare este foarte posibil.
Cand este mult, prea mult? Atunci cand o echipa porneste intr-un sezon intr-o anumita formula, redau echipa din meciul cu Astra din prima etapa: Brănescu – Romera, Mevlja, Nedelcearu, St. Filip – P. Anton, Palici, Busuladzici – Rotariu, Gnohere, V. Lazăr. In momentul in care faci atatea schimbari pe parcursul unui sezon, iti dai titularii pe sume derizorii, iti pierzi oamenii de gol, marcatorii, nu te poti astepta sa nu ai parte de probleme. Exista si consecinte pentru o asemenea strategie.
Ti-ai dat rand pe rand oamenii cheie, ai cedat omul de baza din defensiva, pe Miha Mevlja. Consecinta? Ai ajuns sa primesti goluri de tot rasul, din faze fixe, suntem printre cele mai slabe defensive din Liga I. L-ai cedat pe Paul Anton in Spania, dar acum mijlocul tau nu e capabil sa domine nici macar o echipa de subsolul clasamentului. Din cei trei oameni de atac, niciunul nu se mai regaseste in echipa. Dinamo avea macar aceasta idee de joc, de a se baza pe contraatac, lucru semnalat foarte bine de Alexa la conferinta de presa. Atunci cand iti dai oamenii care se pliau pe acest sistem, jucatorii de viteza, ne-am pierdut si aceasta farama de identitate si suntem o echipa care paseaza in gol si fara o idee, ducem baloanele in margine la „fie ce-o fi”. Consecinta? Nu suntem capabili sa cream pericol si suntem extrem de usor de blocat.
Adrian Mutu incerca sa ne certe si sa ne explice la conferinta de presa faptul ca toate echipele din lumea asta aduc jucatori pe final de mercatto. Cred ca am urmarit indeajuns de mult fotbal incat sa il pot contrazice pe Adrian Mutu pe aceasta chestiune. Ce a facut Dinamo in acest sezon, la un nivel decent al fotbalului, nu stiu daca are precedent. Faptul ca in iarna toti jucatorii, dar absolut toti jucatorii au venit la echipa dupa terminarea pregatirii, trei chiar dupa primul meci, nepregatiti, este de necrezut ca te poti astepta la minuni. Mai mult, ai dat si trei din oamenii importanti din atac, doi titulari si o prima rezerva, titular in multe partide. Bumba cu 3-4 antrenamente, Dielna dupa 2 ani in care nu a jucat, puteau sa rupa norii? Campania de transferuri din vara a fost cat de cat salvata, poate si pentru ca ramasese o baza solida, dar acum a fost un fiasco, un dezastru anuntat si vina se imparte.
Negoita este cel care a impus aceasta strategie. Aseara se striga, Dinamo nu este o afacere. La cum s-au desfasurat lucrurile in acest sezon, a fost ca o mare afacere. Au plecat jucatori pe sume poate nu foarte mari, dar indeajuns sa strigi 3,5 milioane de euro, dar nu suficient sa fii dispus sa aduci jucatori atunci cand trebuie. Roadele strategiei se vad acum si ma intreb daca va fi indeajuns de barbat sa recunoasca ca si el poarta o mare parte din vina.
Vine si randul antrenorului, Ioan Andone. Il urmaream aseara la conferinta de presa si imi parea rau pentru el, aproape ca nu puteam sa il privesc in ochi. Stiu ca este un dinamovist adevarat, si-a dorit mult sa reuseasca, dar din pacate a esuat lamentabil si temerile mele din momentul in care a semnat cu Dinamo s-au adeverit. S-a adeverit faptul ca vom auzi discursul legat de problemele pe faza defensiva, a acceptat aceasta strategie, dar aici nu i-as imputa foarte multe, deoarece in final el este doar antrenorul, Negoita si cu Mutu au decis strategia, sa impartim bine responsabilitatile. A gresit probabil si la nivel tactic, efectiv nu a reusit, la fel cum nu a reusit in al doilea sau mandat. Este trist, pentru ca nereusita lui este si nereusita noastra.
Imi este greu sa discut momentan de obiectiv, de play-off si daca mai sunt sanse. Cum sa pot discuta de sanse, atata timp cat suntem incapabili sa adunam puncte, am ajuns la trei infrangeri consecutive in campionat, doua in fata unor echipe de play-out. Cum sa ma gandesc la o clasare in primele 6, atunci cand suntem o echipa cazuta, fara personalitate si este o ruptura totala? Dar asta este rodul muncii depuse pe tot parcursul acestui sezon. Cine sufera cel mai mult? Noi, desigur…
Ședință de URGENȚĂ azi, la Dinamo! Andone poate fi demis! Trei nume pe lista lui Mutu!
