Asa vad eu primul discurs al unui mare antrenor, creator al unui mare Dinamo si al unei mari echipe in general:
„Nu am venit aici in fata voastra cu lucruri noi sau originale, pe care le-am inventat azi noapte. Va voi spune lucruri pe care le stiti deja, vi le voi aminti si va voi ajuta sa le puneti in practica, iar ele vor naste goluri caci asta este mobilul jocului de fotbal: Golul. Pana la a va impune sarcini va voi face cateva recomandari sau sfaturi parintesti, asa cum fac toti parintii cand le pleaca odraslele in lume:
„Sa nu ne faci de ras si sa nu uiti niciodata cine esti si de unde ai plecat!” Sa aveti mereu in minte vremurile cand bateati mingea in curtea scolii, pe izlaz, in cartier. Acea placere nebuna a unui copil de a juca. Nerabdarea de a ajunge la locul intalnirilor. Acele mici si dulci victorii si acele dramatizante infrangeri care te faceau sa lasi sa se raceasca delicioasa ciorba din castronul de dinaintea ta, sub privirile mustratoare ale mamei care nu te intelegea nici pe tine nici pe ‘tactu’.
Sunteti un grup de barbati, va vreau in curand o familie si in final un adevarat ‘team’. O echipa distrugatoare de pronosticuri, spargatoare de cote „for safe money”. Capabila sa transforme statisticile intr-o stupizenie jurnalistica pentru spargatorii de seminte. Si sa nu uitam niciodata unde jucam si cine a facut-o cel mai bine inaintea noastra. Puteti si putem fi calauziti de cateva exemple absolute. Dar sa luati aminte! Majoritatea dintre cei pe care ii voi pomeni, au ceva in comun: Nu banii au fost scopul pentru care au ales fotbalul!
Faceti mereu ce trebuie, dar dedicat. Facand bine lucrurile, veti castiga atatia bani incat nu va va mai pasa. Cu singuranta destui si pe care ii veti putea numara la pensie. Si nici atunci n-o veti face. In acel moment va veti hrani cu respectul si admiratia tribunelor a generatii si generatii de fani ai echipelor pentru care veti fi jucat. Mereu constienti de calitatile voastre, de talentul vostru si de faptul ca Vointa adevarata nu cunoaste limite. Unul dintre cei care nu si-au atins cu siguranta apogeul a fost Florea Dumitrache. Cel mai complet atacant din istoria fotbalului romanesc. Detenta, dribling, forta, viteza, tehnica si sut, in-cre-di-bi-le. Ajuns repede star, stralucitor timp de maxim cinci ani. Exemplu si „non exemplu”. Dudu Georgescu, cel cu ghetele de aur, golgheter absolut, cu mai multe goluri decat au jocuri jumatate din jucatorii care au activat in Liga Nationala in toata istoria.
Sageata Carpatilor, botezat astfel de un jurnalist Gazeta Dellosport, te miri pentru ce… Mircea Lucescu, cel care centra cum o faceti voi acum pe PlayStation prin cantonamente. Nelutu Sabau, mijlocasul care valsa elegant spre portile adverse, creand coregrafii pentru atacuri de neoprit. Dorin Mateut, jucator perfect comparabil cu Gica Hagi, zis si Mateo, cel mai iubit dintre pamantenii echipei celui numit ulterior „Il Luce”. Cornel Dinu, jucatorul care a supravietuit in cea mai ostila atmosfera vazuta vreodata pe un stadion de fotbal, fiind fluierat de zeci de mii de oameni timp de 90 de minute intr-un meci al nationalei disputat in Danemarca. El nu e Dinu.. de fapt e: Din..amo! Cel caracterizat intru-un comentariu TV: „Cornel Dinu, jucatorul care creeaza impresia ca ar fi mai multe numere 5 pe teren”. Fratii Nunweiller, cei porecliti de catre rivalii din Grant „Cainii rosii”, pentru ca alergau ca nebunii avand fetele de un rosu ce nu se deosebea de tricourile de pe ei. Ionut Lupescu, inchizatorul fara deschideri, modelat la Dinamo, calit in Deutschland.
Kaizerul care a jucat acelasi fotbal de la 20 la 35 de ani. Aparatori legendari, ale caror porecle spun mai multe decat numele lor, care au alcatuit defensive mai betonate decat cea sovietica in fata asalturilor masinariei hitleriste din inceputul deceniului 40: Ion Marin zis „Sapaliga”, Ioan Andone sau „Falcosul” si Florin Cheran, aparator ce a descris perfect ceea ce ei alcatuisera odinioara: „Dinamo avea o traditie a apararii, in vremea noastra chiar se spunea ca daca iti da Dinamo gol poti sa joci si o saptamana ca nu mai egalezi”. In spatele unor adevarati Ministri ai Apararii au fost altii sigur mai buni ca el, dar el, Bogdan Lobont, a aratat ca e seful de guvern perfect, primul ministru, mereu ragusit de la atatea comenzi dirijorale.
Va dati seama daca azi ar fi fost in poarta noastra pana acum ca omul asta nu ar mai fi putut vorbi vreo 10 ani? Trebuie sa reparam asta. Trebuie sa mai si inscriem. Des. Cum o facea odinioara Danciulescu. Omul care s-a dedublat (lepadat) de Dinamo ca Sfantul Petru de Hristos, apoi s-a redublat (reabilitat) si are azi respectul tuturor pentru ca a facut ca primii doi golgheteri ai Romaniei sa fie dinamovisti. Si in final, ca un simbol al Renasterii din teren cand totul pare cenusiu si pierdut, apare fata sa: din peluza, de pe maieul vostru de joc, de peste tot, cea al Unicului capitan. Cum a aratat Dinamo cu el in teren, acum va arata la fel. Dar cu voi in teren. Asta e scopul nostru.
Au fost mult mai multi si geniali jucatori, dar cum voi nu veti intra mai mult de 11 in teren, chiar daca meritati, nici in echipa ideala a modelelor nu am putut selecta cu mult peste 11.
Fotbalul pe care il vom juca e simplu. Exista o singura minge, deci va fi a noastra . S-a calculat ca in Liga noastra cea de toate zilele se joaca efectiv 50 de minute. Nu stiu cat vom juca noi efectiv, dar cert este ca va veti odihni doar in pauze si dupa meciuri. Nu veti alerga 13 km ca Gennaro Gattuso, ci 8, ca Lionel Messi. Nu veti trai drame, nu veti crede ca exista misiuni imposibile. Va va cuprinde frica, deznadejdea? Veti pasa in „plm” pana va veti adormi teama, apoi din ce in ce mai iute ,pana veti trezi curajul din voi. Astfel nu vor mai exista scoruri sau rezultate de neintors, iar „Minunea de la Liberec” nu va mai fi doar o exceptie intr-o mare de esecuri rasunatoare. Vom pasa, dribla, centra, fara retineri. Lucrand simplu, gandind simplu, complicand jocul doar cand adversarul e complicat. Totul se face prin exercitiu, niciodata nu esti suficient de bun, nici macar cand esti cel mai bun. Ganditi-va la Messi sau Ronaldo.
Ei au castigat tot. Si totusi se mentin. Intotdeauna au gasit ceva de imbunatatit, de adaugat, ca element surpriza, arma secreta pentru adversarii vanatori de puncte slabe. Pentru ei nu exista plafonare. Ei gandesc ca acei copii de pe maidan, nebuni dupa fotbal. Au bani, dar ei se contabilizeaza acolo. Ochiul dracului, pe drac, pardon, card se aduna teancuri. Hrana lor e pasiunea si setea de succes. Stiu ca au resurse nelimitate, Talentul fiind solul cel Bun, Sudoarea sursa de apa si Pasiunea lumina.
Vom invata impreuna din nou a b c ul fotbalului si vom descoperi ADN-ul fotbalului . Va veti construi voi insisi ca exemple printr-o echipa exemplu. Nu vreau sa fiti Real Madrid 2. Nu-i avem printre noi pe Modric, Ramos, Bale.
Voi veti fi Dinamo Bucuresti. O echipa unica si irepetabila. Pentru asta, de maine vom vorbi mai putin si vom face totul. Vom mai sta atat de mult la taclale cand vor fi altii in locul nostru, cu noi modele pentru ei. Inca nu vreau sa aud parerile voastre…. Capitane stinge lumina ca maine o aprindem devreme!!! Apropo, cine suntem? ( .. : .. !!! ) Nu nu, stop cadru! Inca nu suntem cineva . O sa va mai intreb asta cand veti intra in vestiar cu ceva stralucitor in brate. Pana atunci sa mai schimbam si din sloganuri, cum ar fi: „Doar Dinamo Bucuresti te mai face sa muncesti”
