Dinamo joacă fotbal, din echipa care ajungea în genunchi în play-off am ajuns echipa care pleacă cu prima șansă, indiferent de numele adversarului.
Fustrarea este maximă după jocul de ieri, am avut victoria în mână, am fost conduși, am revenit după ce am luptat superb, dar fotbalul are și doza lui de neprevăzut,
Rămânem cu satisfacția de a vedea o Dinamo puternică în acest final de campionat, o echipă care va termina probabil pe podium și cred că este o clasare mai mult decât meritată.
Frustrarea vine din trecut, vine din punctele pierdute pe mâna fluierasilor, din jocurile slabe cu Chiajna sau Voluntari, din bara lui Rivaldinho la meciul cu „aia”. Regretele nu își au rostul acum ,putem doar termina cu fruntea sus, după ce la un moment dat păream în genunchi.
Speranța vine când vedem că Dinamo poate domină LIGA1, poate juca un fotbal de calitate și inspiră din nou teamă tuturor adversarilor.
Dincolo de toate acestea rămâne teama. Ce va fi de la anul? Vom fi capabili să continuăm pe aceeași linie, să imbunanatim ce avem acum, sau va fi punct și de la zero?
Nu avem nici cea mai vagă idee, în acest moment, asupra continuității pe banca tehnică a lui Cosmin Contra. Nu știm ce se va întîmpla din vară cu Mutu, cu Palic, Nemec sau Dielna.
Birourile îs tăcute, antrenorul nu dă detalii, iar răspunsurile par dincolo de orizont.
Trăim momentul dar nu ne putem bucura pentru că nu avem idee ce ne rezervă viitorul.
HAI DINAMO !
