Atunci când banii fac din mers regulile jocului, sportul devine o întrecere a titanilor, nu este acea poetică întrecere între cei mai buni atleți, născută în antica Eladă.
Se mai câștigă trofee și pe merit sportiv ,dar de prea multe ori, așa zisele branduri, care aduc profituri incomensurabile forurilor internaționale de fotbal, sunt împinse de la spate când sunt în impas.
S-a putut vedea la ultimul meci al lui Dinamo cum a fost fotbalul cândva și cum ar trebui să fie, prin acea înfrățire a două galerii emblemă ale fotbalului românesc. Din păcate „U” Cluj și șepcile lor roșii au fost împinși de acest sistem sărac și corupt în subsolul sportului rege. Și pentru a înțelege mai bine acest romantism al fotbalului, iată ce spunea în 1932 chiar fondatorul Universității, Iuliu Hațieganu: ” Scopul nostru nu este acela de a crea campioni, ci oameni sănătoși, nu record, ci armonie, nu ură ci camaraderie; nu speculă ci jertfă ” Și așa a și fost , singurul lor trofeu e o Cupă a României cucerită în 1965. Exact un astfel de concept și o astfel de gândire s-a pierdut și nu numai în fotbal ci și în societate.
Autoritățile locale construiesc stadioane pentru echipe care tot ei au grijă să dispară, ca și cum ar pune șeile pe cai morți. Așa s-a întâmplat cu Craiova, „U” Cluj, poate Pandurii.
Forurile fotbalistice de la noi acceptă compromisuri greu de înțeles, prin niște regulamente absurde. Iar TAS-ul i-a făcut celebri. Tot din cauza asta ne-au invadat și clonele. Parcă am fi întru-un film SF în care rasa umană fotbalistică riscă să fie înlocuită.
Ce-a făcut , de exemplu Fcsb în ultimul timp într-al nost’ campionat ? A căpușat tot ce s-a putut. Astrei i-a luat seva și vlaga, parcă i-ar fi înțepat musca țețe și i-a apucat brusc somnul. Dintr-un antrenor de clasă cum era slăvit nu de mult, Șumudică a ajuns ca un ” profesor de geniu” care are ochelarii tot timpul aburiți.
Singurul proiect adevărat e, nu încape îndoială ,cel al lui Hagi. Păcat că nu și-a ales un drum lin, dar mai lung ci unul scurt , plin de compromisuri care pătează.
De CSU ce se mai poate spune, cel mai bine i-a caracterizat Cosmin Contra, omul care a văzut în vest cum se creează fotbalul la nivel de nanotehnologie și tare mă tem să nu-l fi speriat acest „Est sălbatic” de la noi.
După meciul CSU-Viitorul, ce să mai spui ? Urmărind declarațiile lui Multescu de pe Look TV am înțeles înțelegerea lor. Felul cum încerca dânsul să explice și să tragă concluziile meciului, într-un mod echivoc, fără logică și cu o voce tremurândă, ca un „arestat preventiv” care e pus în fața unor dovezi covârșitoare și o dă în bâlbâială. Păcat de bătrânețile lui și de cariera lui, aceasta poate fi ca o pecete de ocnaș pentru tot ce a fost el.
Hagi a fost foarte coerent și calm, altădată in fața unor astfel de întrebări ” cu tentă sexuală ” s-ar fi ridicat și ar fi plecat de la conferință. Acum prin minte îmi trece dezafilierea Craiovei, dosarul transferurilor, dosarul valiza dar și faptul că și noi am făcut cândva parte din astfel de combinații, de ce să nu recunoaștem.
Meciul Astra-Fcsb ar putea închide totuși cercul bănuielilor sau va da foc oricărei speranțe că doar rotunjimea balonului poate decide campionatul.
Noi însă vrem să fim altfel. Mai bine un campionat la 10 ani câștigat cinstit și a cărui bucurie să ne țină încă 10, decât unul „Stincki” care nu e de vitrină ci de ocupantul un șezlong, cu un trofeu in brațe , lângă o piscină cu lături.
Noi suntem Dinamo și vrem să avem o conștiință curată și respectul tuturor , obținut prin felul nostru aparte de a fi.
Anul acesta va rămâne în amintire ca unul cu totul special. Am înviat atunci când toți ne cântau Prohodul și am redescoperit acea flacără ce provoacă setea de trofee. Partea frumoasă e că această echipă are suporteri tineri și foarte tineri, iar asta garantează un viitor mai frumos decât dacă am avea o super echipă.
E foarte limpede. Dinamo e tot pe primul loc. Și în campionatul care contează cel mai mult. La obținut datorită determinării echipei, a fair-play-lui ei față de competiție și a dragostei noastre necondiționată pentru această echipă, care se poate compara doar cu cea pentru femeia de lângă tine pe care o iubești așa cum este, pentru că ea face acea simbioză perfectă cu tine formând acel 2 care se numește familie adevărată.
Asta înseamnă acum Dinamo București !
Semnat Constantin Vladeanu
La multi ani Dumitru Moraru!
null
loading...
