Observăm în ultima vreme mai multe episoade demne de operele ilustrului Caragiale, episoade în care jucătorii Dinamoului ies pe la televiziuni, prin presă sau alte canale media pentru a-și expune ei frustrările, problemele si alte necazuri pe care le au ei.
Doresc sa transmit pe această cale, că mă îngrijorează în mod profund starea lor psihică, deoarece având în vedere situația extrem de strânsă din clasament, numărul redus de puncte între participantele din partea superioară a clasamentului, este nevoie mare de liniște și concentrare în sânul echipei – bine că nu sunteți voi cei implicați în acea luptă, deoarece ar fi fost nevoie să vă pregătiți și voi ca lumea în această perioadă, altminteri aveți timp să participați pe la emisiuni TV sau să dați informații prin presă.
Stimabili băieți, vă adresez și eu câteva cuvinte și gânduri, în primul rând ca fost sportiv de performanță în domeniul aceleiași discipline pe care voi în mod fraudulos o practicați la acest club. Încerc să-mi aduc aminte eu din cariera mea de câte ori mi-am exprimat eu gândurile negative în legătură cu un antrenor pe care l-am avut, educația și bunul simț ne împiedica atât pe mine, cât și pe colegii mei să discutăm deschis despre asta. Atenție! Asta nu însemnă că mi-au plăcut toți antrenorii, însă prin nemulțumirile și înjurăturile pe care le păstram în gândul și sufletul meu, realizam totuși, că acesta ne dorea binele, voia să devenim niște sportivi de performanță în adevăratul sens al cuvântului.
În primul rând, viața de sportiv de performanță o pot compara cu orice instituție militarizată, deoarece este definită prin DISCIPLINĂ, SERIOZITATE ȘI MULTĂ AMBIȚIE! Există niște rigori naturale cărora trebuie să te aliniezi, dacă vrei să performezi. Cu greu îmi pot explica obrăznicia voastră, stimabililor, de a ieși în spațiul public și de a critica în mod deschis, cu subiect și predicat un antrenor, care în mod natural vă pune la muncă. De fapt, e de la sine înțeles, dacă voi v-ați obișnuit să fiți prieteni cu antrenorii, iar antrenorii să vă știe de frică să nu vă simțiți în largul vostru când vine unul să va pună la treabă. Față de antrenor trebuie să aveți respect, iar relația să fie una profesională, iar de distrat și de râs s-o faceți atunci când antrenorul v-o cere!
Sursa anonimă ne-a spus următoarele: Dusan nu vă strigă pe nume, că vezi Doamne vă pune la jocuri școală și că cedați fizic, că nu e bine așa…Permite-mi dragă sursă să-ți transmit, că pe lângă inepțiile pe care le-ai prezentat, ai dovedit încă odată penibilul care te și eventual vă înconjoară pe voi ca sportivi, dacă încă va pot numi așa. Vă aduc la cunoștință faptul, că suntem din aceeași generație, iar când un antrenor se adresa doar cu apelativul „Tu” eram bucuros, că nu mai reproducea apelativele pe care din respect nu le voi prezenta aici. Sărmanii de voi nu rezistați fizic la intensitatea unui joc-școală, cum Dumnezeu să rezistați la intensitatea unui joc oficial, care prin natura sa nu se compara cu un antrenament?! Ne-ai spus de sărmanul Patriche, ca are 35 de ani și nu poate…mă încercă mila, nu față de el ci față de prostia ta. Să-și agațe ghetele în cui și să meargă să activeze în alt domeniu, dacă nu mai poate alerga. Dar stai…în ce alt domeniu mai poate câștiga asemenea bani, făcând absolut nimic?!
Deja ajungem la alt subiect, salariile pe care voi le câștigați în momentul de față la Dinamo nu se justifică deloc prin aportul sportiv pe care-l aduceți voi clubului. Desigur, nu sunteți voi vinovați, că ați ajuns să fiți plătiți cu mii și mii de Euro, ci conducerea clubului care v-a permis să aveți o astfel de remunerație.
Că tot vorbeam de conducerea clubului, Domnule Zăvăleanu, Domnule Mureșan, Domnule Răducioiu, nu vă este efectiv jenă să apară astfel de declarații în presă din partea salariaților dumneavoastră? Cum este efectiv posibil să se întâmple în mod recurent această treabă, cum este posibil să nu fie găsiți vinovații și să fie pedepsiți într-o oarecare măsură? Domnule Zăvăleanu vorbeați de faptul, că investitorii sunt reticenți să se apropie de Dinamo, tocmai din cauza problemelor din jurul clubului, în acel moment i-ați arătat pe suporteri ca fiind vinovatul principal din această ecuație.
Dar iată că aceste probleme nu mai au la sursă suporterii. N-ați semănat furtună, domnilor, ați semănat pustietate. Ați reușit prin alegerile făcute, prin declarațiile voastre lipsite de fapte, prin ignoranță și prin tolerarea unui comportament belicos în mediul public al jucătorilor să ne îndepărtați. Vedeți prezența la stadion, vedeți participarea efectivă la viața clubului, la biletele cumpărate și la donațiile făcute.
Dacă totuși ne-ați spus, că aveți nevoie de noi, încercați să reparați ceva! Eliminați cangrena din sânul echipei, altfel, nu doar că ne pierdeți pe noi, ci riscați să vă pătați imaginea definitiv prin pierderea clubului F.C. Dinamo 1948 București!
