Claudiu Niculescu revine in Stefan cel Mare, astazi din alta postura, e primul lui meci ca antrenor al echipei unde a scris istorie.
In 2001, Dinamo transfera cel mai important jucator al rivalilor de la Craiova, Niculescu venea la Dinamo. Niculescu povestea acum ceva ani, ca initial credea ca merge sa semneze cu Dinamo Kiev, parca fiecare transfer istoric are o poveste aparte. Insa Dinamo dupa un sezon in care termina pe locul 2 in clasament, dorea sa revina pe prima pozitie, cam asa functionau lucrurile atunci din punct de vedere sportiv.
Dinamo intalnea in prima etapa pe Ceahlaul Piatra Neamt, imi aduc aminte destul de vag acel meci, ce a fost transmis la TV. Aveam totusi 11 ani, dar eram surprins ca rivalul de pana atunci, Niculescu, imbraca tricoul lui Dinamo. La meciul de debut, Dinamo invingea cu 3-1, iar Niculescu a reusit ceva ce a devenit in timp o banalitate, o dubla.
Cum arata echipa lui Dinamo de atunci: Prunea – Kirita Lupescu V. Nastase – Bolohan (62 Onut) Buia (74 Zicu ); Fl. Parvu; Semeghin (82 V. Munteanu); Talvan – Mihalcea Cl. Niculescu. Marcatori: Semeghin (21), Cl. Niculescu (37,81)/ Enache (73). Desi nu are legatura cu subiectul, eram la fel de dornic sa il vad in tricoul lui Dinamo pe Romica Buia, „Figo din Berceni”, care incanta cu un sezon in urma la Rocar, retrogadata, dar finalista Cupei Romaniei, chiar impotriva lui Dinamo.
Niculescu a scris istorie in tricoul lui Dinamo, de la debutul lui din 2001 si pana la plecarea definitiva din 2010, a castigat 7 trofee (3 campionat, 3 cupe si o supercupa), 2 titluri de golgheter, 97 de goluri in prima liga pentru Dinamo in 191 de aparitii, 18 goluri in cupele europene, record absolut.
Atunci Dinamo juca cu tribunele mult mai pline decat acum, perspectivele erau altele, nu aveam niciun fel de interes in ceea ce priveste pozitiile din afara podiumului. Astazi cand Niculescu debuteaza ca antrenor in postura de antrenor, pe Stefan cel Mare, realitatea se prezinta diferit. Suntem pe 10, pare un vis acum sa terminam pe podium si tribunele par mai goale ca niciodata. Aceasta va fi imaginea trista, din pacate, la revenirea lui Niculescu acasa, pentru ca Dinamo este casa lui.
As vrea sa cred ca fanii dinamovisti se vor mobiliza pe ultima suta de metri si vor veni macar 4-5000 la stadion, sa il primeasca asa cum se cuvine pe cel care a fost unul dintre cei mai importanti jucatori din generatia 2000, poate chiar cel mai important. Pentru mine, pentru multi altii, Niculescu este idolul copilariei noastre. Imaginea poate fi si mai trista, avand in vedere ca se anunta un numar foarte mare de suporteri ai celor de la Sepsi, aproximativ 250-300 de fani si-au anuntat prezenta, nu vreau ca fondul sonor sa fie dominat de ei, dar nici sa intram in razboi cu acei fani.
Noi trebuie sa incurajam pe Dinamo, care traverseaza o perioada modesta, iesirea echipei din pasa proasta poate fi reusita impreuna cu noi. Am incredere ca la fel ca in 2001, Niculescu va debuta cu o victorie pe teren propriu, astazi nu va marca el, dar la fel ca atunci, se va bucura impreuna cu fanii dinamovisti!
