SEMNAT: SALUTĂRI DE LA TĂTAR!
Și azi încă sunt supărat!
Sunt treaz de la 7 jumate. Și nu-mi arde de nimic! Și cel mai supărat sunt pe Rici.. Pe cuvântul meu! La vârsta lui să stai să te pună Puljic cu mâna în teren în timpul meciului. Să iți facă semn să deschizi jocul la fiecare fază, crapă pământul sub mine de rușine.
La 22 de ani lucram la Medgidia la o fabrică de mobilă. Plecau patronul și inginerul sef câte 3 săptămâni în concediu și țineam o fabrică cu 43 de angajați!
Când veneau era totul strună! De rușine!
Făceam naveta cu autocarul de Cernavodă. Îl luam de la „pod butelii” de la Constanța la 6 și mă întorceam cu trenul de 22:45.. 3 săptămâni în fiecare zi. Ba mai rămâneam și dormeam în birou sau la vreun coleg acasă că li se făcea milă de mine! Eram saraci și fară tată de la 15 ani!
Când mai dădea un client o sută, mulțumit de mobila. În loc să mă duc la distracție ca alții dădeam bere și mici la băieți, că să mai facă și altă dată! Când am plecat de la fabrică a angajat patronul 3 oameni să facă ce făceam eu singur. Și după o lună i-a dat pe toți 3 afara. I-a trebuit aproape un an să-și refacă echipa.
Se poate verifica.. Care sunteți din Medgidia, vorbiți cu Fichi de la Fineda..Când m-am angajat, inginerul sef (să trăiești ‘nea Nicu!) mi-a zis „fă-l pe patron să nu mai poată fară tine”!
Rici, asta iți spun și tie! Fă-ne să nu mai putem fară tine! Când nu ești în echipa să se cutremure pereții! Să ne stea inima-n loc când te vedem pe jos și vine doctorul spre tine după un tackling mai dur! Să ne rugam să fii sănătos și să te aplaudăm când ieși de pe teren!
Și atunci, nici eu, nici tu, n-o să mai fim suparăți!
Și nici n-o să-ți mai fie rușine să vorbești în fata camerelor!