Cu capul plecat, inainte!

EditorialStiri Dinamo

Scris de:

Deși încurajarea obișnuită este „capul sus”, partida de vinerea trecută împotriva Farul Constanța ne-a obligat să facem exact opusul. Plecăm capul, ne recunoaștem greșeala, învățăm ceva din ea și mergem mai departe.

Pe Mihai Esanu l-am „descoperit” în urmă cu aproximativ 8 luni, atunci când, odată cu pauza de iarnă și minciunile nesfârșite ale acționarului principal, lotul lui Dinamo a fost decimat, cei doi portari spanioli Tomas Mejias și Rene Roman Hinojo părăsind echipa.

Postul de portar a rămas astfel descoperit, Dinamo fiind forțată să îl trimită în teren pe tânărul fotbalist. Până la acel moment, Mihai mai jucase doar 45 de minute pentru echipa mare, debutând într-o deplasare cu Chindia Târgoviște în luna august 2020, pierdută cu 1-0, atunci când l-a înlocuit pe Straton, accidentat.

Pe 13 ianuarie 2021 începea așadar „aventura” la nivel înalt pentru fostul campion național la juniori.

Din peluză, titular în echipa mare

Tânăr și neexperimentat, însă cu foarte mult potențial. Pași mărunți, unii stângaci, l-au făcut totuși să capete din ce în ce mai multă încredere cu fiecare meci, cu fiecare paradă, și să devină omul de baza în poarta lui Dinamo.

Nici chiar aducerea unui portar ceva mai experimentat, pe Kongshavn, nu l-a mai scos din poartă pe Esanu. Doar o accidentare suferită la antrenamentul echipei naționale U21 l-a ținut departe de cadrul porții timp de aproximativ o lună de zile. A jucat apoi, chiar și cu dureri, doar pentru a o ajuta pe Dinamo să se salveze de la retrogradare.

Au început să apară paradele spectaculoase, salvatoare și decisive, aducând totodată cu ele doză de încredere de care băiatul nostru avea nevoie.

Rezervele de ieri, titularii de azi

Mihai Esanu a fost aruncat forțat într-o luptă pentru care nu era pregătit, exact așa cum împrejurările noului sezon au determinat aceeași situație pentru puștii de la Dinamo B. Nivelul Ligii I, în general, este extrem de slab, raportându-ne la fotbalul european. Totuși, e un nivel mult mai înalt față de cel al Ligii a 3 a din România, acolo unde o parte din acești titulari de azi erau chiar rezerve nu cu mult timp în urmă.

Nu putem, așadar, să ținem sabia deasupra capului unui copil aflat la început de drum în fotbalul profesionist. Nu e primul, nici ultimul portar care a luat gol de la 50m. Probabil va mai lua. Și o să ia și din corner, din lob, din foarfecă, cu capul pe colțul scurt și o să scape și mingea pe sub el. Așa funcționează fotbalul. Vedeți recordul pentru golul marcat de la cea mai mare distanță, 96.01 metri. Tom King, portarul lui Newport County, a înscris din poartă în poartă. Putea Joshua Griffith, goalkeeper-ul echipei adverse, să prevadă această degajare (ajutată ușor și de vânt)? Poate fi considerat vinovat? Nici măcar nu era ieșit mult, era pe linia de 6m. Tocmai asta e frumusețea jocului, faptul că este atât de imprevizibil.

Cu capul plecat a părăsit Mihai Esanu terenul de la Ovidiu. N-a avut curaj să se uite în ochii suporterilor la finalul jocului, a rămas în spatele echipei, retras, privind spre gazon. A plecat spre vestiar vizibil dezamăgit și afectat. Galeria, însă, l-a întors din drum, strigandu-i numele cu mândrie și arătându-i susținere necondiționată.

Suntem alături de tine, așa cum și tu ai fost alături de Dinamo când a avut nevoie! Pentru noi, ești numărul 1(2)!

Începem următorul meci cu capul sus!

loading...

Lasă un răspuns