Iubirea ar trebui să fie mereu necondiționată și cu siguranță atunci când suntem copii putem oferi dragoste și susținere fară condiții, apoi creștem și ne intră iun subconstntient condiționalul „dacă„.
În urma apelului făcut de către DDB pentru organizarea grupurilor de watsApp regionale în scopul facilitării comunicării interne intre membrii programului DDB și reprezentații programului, am avut surpriza unei convorbiri care mi-a dat o imensă stare de bine.
„Buna ziua, sunt mama copilei X, am văzut mesajul dumneavoastră trimis pe email. am intrat pe grupul de watsapp și aș dori să lămuresc un aspect. Fetița mea în vârstă de 10 ani este dinamovistă convinsă, ea a insitat să îi facem card pentru că „vrea să ajute sportivii de la Dinamo”.
Este tot ce o interesează și este fericită când o duc pe stadion, încercăm să o ducem la fiecare meci. Este vre o problemă dacă nu suntem pe grupul de watsapp pentru că pe noi ne interesează doar să susținem Dinamo, nu avem timpul necesar pentru a citi tot ce se scrie acolo? Aș dori doar să mă informați când putem cumpăra tricouri pentru copii, pentru că încă nu am găsit de unde să îi cumpăr tricou cu Dinamo.”
Am înțeles că acel copil nu și-a pus foarte multe probleme și nici foarte multe întrebări, a înțeles că prin programul DDB „poate ajuta sportivii lui Dinamo” și a ales să fie parte a acelui program.
Nu spun că nu este bine să punem întrebări și să primim răspunsuri, dar poate câteodată ar fi bine să fim puțin „copii” și să nu îi privim pe cei care fac ceva cu suspiciune gratuită. Ar fi bine ca cei care încă nu sunt în program să se gândească mai bine, să pună întrebări daca simt nevoia, dar să ajute atunci când „sportivii lui Dinamo au nevoie.”
