Sunt multe cauze care au dus la situatia de acum de la Dinamo, sa fim pe un loc rusinos in Liga I dupa parcurgerea a 16 etape.
Dinamo ocupa locul 10, cu 18 puncte, la egalitate cu Hermannstadt, la 5 puncte de ultimul loc care asigura prezenta in play-off si la doar un punct in fata echipelor care sunt in zona retrogradarii. De cateva saptamani vreau sa scriu un lucru, am asteptat sa mai treaca etape, in speranta unei reveniri, dar este destul de evident.
Atacul lui Dinamo este oribil, nu ai cum sa spui altfel, este de-a dreptul sub orice critica si cred ca putem spune fara niciun fel de dubiu faptul ca nu sunt sanse mari de revenire in 2018, tocmai din aceasta cauza. Ma uitam in statistici, am vrut sa vad daca exista in istorie vreun moment in care echipa sa aiba o ofensiva atat de slaba. Sa ai dupa 16 etape, 16 goluri marcate, in conditiile in care in primele 3 etape, ai marcat aproape jumatate dintre ele.
In sezonul 1957/1958 am terminat pe locul 6, cu 33 de goluri marcate in 22 de etape, nici macar in 1959/1960 cand am terminat pe locul 8 din 12, nu am avut o medie de un gol pe meci, 29 de goluri marcate in 22 de etape. Am mers si la mijlocul anilor 90′, comparabili prin prisma rezultatelor dezamagitoare, in care echipa noastra nu mai putea emite pretentii la titlu. Nici macar atunci nu se punea problema sa avem un atac atat de modest. Dinamo propunea si atunci atacanti interesanti, Ivan, Demollari, Danciulescu sau Mihalcea, ce ulterior aveau sa devina unii dintre ei nume foarte importante in istoria fotbalului romanesc.
Problema nu este doar in numarul golurilor marcate, dar faptul ca atacantii lui Dinamo sunt de-o valoare mult sub ceea ce ar trebui sa fie, avand in vedere la ce club evolueaza. Nu e posibil sa nu ai macar un atacant, care in 16 etape, sa fi marcat mai mult de un gol! Il ai pe Diogo Salomao, care te-a salvat in ultimele 3 etape, dar astepti ceva si din partea varfurilor, care nu sunt capabili nici sa atace niste centrari banale. Ai putea trece in plan secund faptul ca nu marcheaza, daca aportul lor s-ar simti la faza de constructie, ori in alte momente ale jocului, dar nu se intampla nimic. Astia nici macar nu apar la finalizare, degeaba ducem mingea in margine, daca nu are cine sa atace centrarile.
Scuza ca nu avem mijlocasi de calitate, ca nu sunt atacantii pusi in valoare, merge pana la un punct, daca ai peste 800 de minute bifate in atac si te poti lauda cu un singur gol (vezi cazul Daniel Popa), inseamna ca problema este la tine. Cat de mult ne-am inselat dupa play-out-ul trecut. La noi exista o scuza, dar in cazul specialistilor din staff si din echipa, scuzele nu tin. A plecat Nemec si s-a crezut ca Popa, ori Axente, vor fi inlocuitori. Dumnezeule mare, pana si Mihai Popescu are mai multe goluri marcate.
De la cine asteptam salvarea?
Daniel Popa, Mircea Axente sau Robert Moldoveanu, nu pot primi note de trecere pentru prestatiile din acest sezon, dar de undeva trebuie sa vina si golurile. Gregory Tade, in care multi ne puneam speranta ca va revitaliza ofensiva, este accidentat si este foarte posibil sa ii fie reziliat deja contractul. Singura noutate va fi Mattia Montini, care nu a rupt gura targului cu Mediasul, a avut o ocazie ce-i drept, dar nepregatit, el va trebui sa faca fata unor defensive solide, precum cele ale echipelor CFR, Viitorul sau Craiova.
Nu stiu ce se poate face in momentul de fata, chiar nu stiu de unde poate veni salvarea, toti o asteptam de la Rednic, dar este doar un antrenor, care lucreaza cu ce are acum la dispozitie si ne place sau nu adevarul, nu prea are cu cine sa faca treaba.