La Dinamo, expunerea este uriașă: poți fi lăudat sau criticat în orice moment. Suporterii urmăresc cu maximă atenție fiecare cuvânt, fiecare virgulă și chiar fiecare grimasă de bucurie sau de supărare a celor implicați la club.
Recunoștința există, dar lipsește cu desăvârșire.
Nu putem vorbi despre o recunoștință permanentă; mai degrabă tindem să taxăm ceea ce ni se pare greșit astăzi, fără a mai ține cont de meritele sau istoricul zilei de ieri.
Recunosc și latura mea colerică: de multe ori am exagerat. Un exemplu este comunicatul emis de CS Dinamo după meciul de la Miercurea Ciuc, pe care l-am criticat destul de acid, fără a lua în calcul faptul că, din punct de vedere managerial și sportiv, clubul traversează probabil cea mai bună perioadă din ultimii ani. Avem de-a face, poate, cu una dintre cele mai competente conduceri din istoria recentă a CS DINAMO. Meritele nu le-am uitat, dar atunci când am perceput o greșeală, am simțit nevoia să o sancționez ferm.
La fotbal, aceste reacții sunt și mai accentuate: bați FCSB-ul și ești ridicat în slăvi, vorbindu-se despre tine la superlativ; pierzi puncte acasă cu UTA și criticile se revarsă la fel de repede precum laudele de după un derby.
Oamenii implicați în club ar trebui să înțeleagă că, în societatea actuală, „binele” de ieri se uită repede, iar în prim-plan ajunge mereu doar „răul” de azi. Vestea bună este că acest drum are sens dublu: odată cu apariția rezultatelor pozitive, percepția se schimbă la fel de repede și devine din nou favorabilă.
Presa nu trăiește din normalitate!
Viața de zi cu zi este adesea monotonă, fără acțiune și fără suspans. Tocmai de aceea, presa și publicul sunt într-o permanentă căutare de senzațional și conflict. Dacă nu există un subiect de dezbatere, el va fi creat; dacă nu există un motiv de nemulțumire, acesta va fi generat.
În acest context, oficialii lui Dinamo care apar în emisiuni sau dezbateri publice trebuie să fie extrem de atenți la modul în care comunică. Orice greșeală de exprimare, oricât de mică, va fi speculată și amplificată.
Un exemplu concret a apărut după meciul cu UTA Arad. Cu toții am văzut diferența majoră dintre cele două reprize, iar majoritatea am considerat, pe baza celor întâmplate pe teren, că schimbările de la pauză au dus la o prestație mult mai bună în repriza secundă. Ca suporteri, este firesc să ne întrebăm dacă a fost sau nu o eroare tactică. Însă atunci când aceeași afirmație este făcută de președintele lui Dinamo, ea nu mai rămâne doar o întrebare, ci se transformă imediat într-o acuzație la adresa antrenorului, iar presa va duce discuția în acea direcție.
Expunerea în fața camerelor de luat vederi este o medalie cu două fețe: pe de o parte aduce notorietate și aprecieri, pe de altă parte te expune zilnic criticilor. Această latură mai puțin plăcută este, totuși, parte din pachetul care se numește mediatizare.
Prin urmare, este esențial ca oficialii clubului să-și gestioneze cu mare atenție declarațiile publice, conștienți fiind că orice cuvânt poate fi speculat și transformat într-o controversă.
Vulnerabilitățile din comunicare nu vor putea fi eliminate complet, dar întârzierea transferurilor unor jucători necesari generează critici justificate. Acestea se vor opri doar când Dinamo va primi întăririle de care are nevoie.
HAI DINAMO!
