Am 21 de ani si trebuie sa admit ca viata de adolescent e grea. Apar griji, tensiuni, probleme, nu mai e totul roz si pufos ca in copilarie. Nevoia de bani te preseaza, munca te streseaza, mai ai si facultatea pe cap, „drame” in dragoste si asa mai departe. In toata aceasta agitatie, mai aveam o singura bucurie sincera, nemarginita. DINAMO! Aici ma regasesc, aici simt ca traiesc!
E o bucurie pe care insa mi-ati rapit-o. Voi, cei care tineti in maini fraiele acestui club, l-ati dus undeva pe la marginea Marelui Canion, si parca abia asteptati sa faceti pasul final si sa-l impingeti acolo odata pentru totdeauna, apoi sa va scuturati pe maini, sa va intoarceti cu spatele si sa va vedeti de viata.
Ca iubitoare de alb si rosu, tot raul pe care voi il faceti acestui club se rasfrange asupra mea.
Ani in sir m-ati amagit cu tot felul de promisiuni, m-ati facut sa sper si-apoi m-ati aruncat la pamant fara rusine. M-ati lasat sa sangerez, sa agonizez, si m-ati privit linistiti, de la caldurica Tribunei Oficiale, cu nepasarea larg intiparita pe fata.
M-ati facut sa ii detest pe Nea’ Ando si pe Rednic, mari valori in istoria lui Dinamo, totul din cauza incompetentei voastre in managementul sportiv. M-ati facut sa il vad pe Danciu, unul din idolii copilariei mele, ca pe un las, totul din cauza manipularii voastre. I-ati adus pe Mutu si Contra si acum ii detest si pe ei. Ne-am creat noi idoli si i-ati vandut, la propriu, rivalilor. Ati lasat sa ne scape jucatori precum Elhamed sau Palic, dar continuam sa jucam cu Ionut Serban si in 2017 (nu intentionez sa fiu rea, dar e evident pentru toata lumea ca jucatorul nu e de nivelul nostru). Tot strigati ca vreti performanta, dar nu investiti nimic in acest sens. Performanta nu pica din cer. Si nici nu vine cand tu vinzi tot ce ai mai bun si esti cu gandul doar la profit. Meritati fiecare injurie din partea baietilor care stau in peluza la 0 grade, uneori chiar si mai putine, pentru a vedea cum viata lor este ruinata incet, incet de mana voastra.
Mai nou incercati sa il blamati si pe Miriuta, sarmanul, abia sosit la echipa pe care-o iubeste neconditionat, neputincios in fata marsaviei voastre. Si va mai mirati de ce nu vrea nimeni sa vina la Dinamo? Pentru ca tot ce este atins de voi – PIERE. Nu aveti respect pentru istorie, pentru culori. Atatia ani si inca nu ati inteles ca Dinamo nu este o afacere.
In clipa in care cineva puternic va bate la usa, insa nu se regaseste pe aceeasi pagina cu voi si va pune conditii, il expediati imediat. De aici, nu pot sa trag decat o concluzie: problema e la voi. Nu la Ando, Rednic, Contra sau Miriuta. Voi conduceti acest club, nu antrenorul, voi luati deciziile, voi vindeti jucatorii, VOI decideti soarta lui Dinamo. Inainte de a face asta, trebuie sa va ganditi la un lucru: „Dinamo nu este al nostru, nici al vostru, ci al urmasilor urmasilor nostri.”
Iar in clipa in care Dinamo se va inalta din nou, si sunt sigura ca o va face, va vom aminti numele si va vom recunoaste meritele pentru asta. Insa nu in sens pozitiv. VOI veti fi greseala din care trebuie sa invatam si de care trebuie sa ne ferim. Voi veti fi pericolul pe care trebuie sa il tinem departe de clubul nostru mult iubit.
Poate e un vis pueril, dar eu voi incerca sa fac pentru Dinamo mai mult decat ati facut voi. Prin fortele mele, prin iubire neconditionata, prin sustinere. Nu voi lasa sa dispara ultima farama de fericire de care am parte.
Pentru ca luptam pentru ceea ce iubim!
P.S. Mai am un vis: sa il vad pe idolul meu, Clau-gol, pe banca tehnica a lui Dinamo. In acest moment insa imi doresc din suflet sa nu ajunga curand aici, sa nu va puneti amprenta si pe el si sa aiba aceeasi soarta ca predecesorii lui.
