E trecut de miezul nopții.
Fierbe luna. Văpăile din sufletul dinamoviștilor sunt la cote de blocuri uriașe de pe Victoriei. Fix aproape de “epicentrul” unui cutremur cu magnitudine pe scara dinamovistă și nu Richter, mai ceva ca în 77 pe când tata făcea 18 ani și fix în jurul orei 21 și ceva se uita cum un copac din față prispei unde și-a petrecut adolescența își apleca crengile aproape de pământ. Și nu de la vânt.
O plăcere, un hobby, o atracție față de cuvinte, față de Dinamo, față de emoții întră în stand-by. Am fost suporter și voi rămâne același om dedicat lui Dinamo și admirator al unor oameni pe care îi apreciez enorm. Oameni care m-au primit cu brațele deschise și care cu siguranța pot fi considerați formatori de opinie. Eu nu mă consider și dacă cumva am influențat pe cineva în vreo direcție, departe de mine gândul.
Consider că suporterii, urmăritorii acestor băieți minunați de la Radio Dinamo 1948, pot să își construiască propriile decizii, propriile opinii fără a li se inocula în cap o idee de George Jaravete sau alții.
Nu este o atitudine de fată mare nedusă la biserică, nu este o atitudine de fetiță cu rochiță care se supără și își ia jucăriile și se duce într-un colț. Nu!
Este un strigăt de disperare al unui om care se simte în primul rând trădat.
Am început să cred în program din momentul în care am simțit că Dinamo moare dacă nu își găsește un investitor serios sau dacă programul socios pus la punct de o mână de oameni ce și-au dedicat din timpul familiilor lor nu va avea succes. Am dat crezare și chiar dacă s-au făcut erori eu încă mai cred că prin niște decizii corecte și o mâna forte la conducere, poate reveni în prim plan.
Dar cui îi mai trebuie? Că Domnului Președinte pare că nu.
Mi-e Rușine de mine ca în calitate de suporter la lui Dinamo i-am cerut banii lui Sorescu pe card înapoi. Nu Deian. Te rog să mă ierți. Dl. Doctor este cel care ar trebuie să mi-i dea înapoi. Dânsul nu are nevoie de ei.
L-am bănuit de profesionalism. În naivitatea mea, am simțit că un om cu vorbele la el și calm în exprimare a fost ceea ce i-a lipsit lui Dinamo. Poate așa o fi. Însă fățărnicia a se citi ipocrizia, duplicitatea acestui om mi-a demonstrat contrariul.
Pauper la vorbă, constant în relaționarea cu Rednic, Dl. Iuliu Mureșan a pus ieri, după părerea mea, semnătura pe o pagină de istorie neagră a clubului pentru care mi-am dat ultimii 35-40 de lei de pe card la final de lună înainte de salariu.
Nu i-am dat pentru Mureșan, nu i-am dat pentru DDB.
Dați-mi voie să nu mai fiu naiv și să cred că a putut pune această semnătura de unul singur. Nu acuz, nu scuz, nu induc vreo idee. Este doar o analiză a celor întâmplate ieri. Declarații, intervenții la TV, lipsa de reacții oficiale a se citi comunicate.
Avem nevoie de argumente. Să fie atunci argumente:
1. Oamenii Votează menținerea lui Rednic. Nu contează.
2. Jucătorii din bisericuțe își dau arama pe față, se întorc împotriva lui Rednic. Nu contează.
3. Rezultatele lipsesc și din cauza lui Rednic însă într-o proporție precum a votului pro-Rednic, din cauza jucătorilor. Nu contează.
4. Rednic este mai mult decât antrenor. Este impresar, este suporter contributor ca noi toți. Nu contează!
5. Rednic plătește motorină, cazare, bucătari, preparatori. Nu contează. Pentru unii!
6. Avem 11 goluri primite în 2 meciuri înainte de venirea lui Rednic. Ai vreo 19 goluri primite în următoarele 9-10 cu Rednic la timonă. Paritatea nu e chiar la fel. Nu contează!
7. Rednic este mai impresar decât Mureșan. Măcar prin prisma relațiilor. Mircea Lucescu sigur nu stă de vorbă cu cei ce nu sunt dinamoviști. Nu contează!
8. Rednic plătește el comisioanele agenților, Mureșan nu, DDB nu. Nu contează!
9. Nu faceți greșeala IMENSĂ să comunicați că DDB nu se implică în conducere! Da aveți dreptate. DDB nu ia decizii. Însă DDB supervizează INTERESUL lui Dinamo! Dacă decizia luată astăzi de Mureșan rămâne în picioare suntem părtași. Nu uitați asta! Spun suntem pentru că DDB înseamnă 15000 de oameni.
Rămâneți sănătoși oameni buni. Continuați să iubiți Dinamo pentru că : DINAMO suntem NOI!
Nu-i așa, domn’ Președinte? Nu-i așa stimați membri ai boardului DDB?
Eu sper că vom deschide ochii în al 12-le-a ceas și nu veți arunca pe fereastră 3 ani de muncă, de nopți nedormite, de stres constant pentru un singur țel: Dinamo să trăiască!
Sărbători liniștite dinamoviști!
Să auzim de bine!
Să auzim de Doar Dinamo București!
