Armistițiul de Crăciun

EditorialStiri Dinamo

Scris de:

Era plină iarna in 1914. Primul Război Mondial. Povestea spune că soldații germani și cei britanici aflați pe frontul din zona Ypres au decis in ajunul Crăciunului o încetare a focului

A doua zi de Crăciun s-au apucat cu o minge de piele la vremea aia și nu de foc cum multe zburau zilnic deasupra și pe lângă ei, umezită repede în noroiul tranșeelor, de un joc al fraternizarii, de un schimb de pase tăcute, dar precise.

Scenă neconfirmată oficial pentru că din câte se pare nu ar exista o dovadă vie a celor petrecute, însă cu mult dezvoltată devenind chiar subiect de film, a rămas în istoria fotbalului ca “Artmistițiul de Crăciun”, ziua care a schimbat istoria fotbalului.

Suntem la nici 24 de ore trecute de Ședința mult discutată și întoarsă pe toate fețele de către jurnaliștii de sport din România, și la mai mult de 96 de ore depărtare de startul ultimului joc din etapa cu nr. 4 din returul ediției de campionat 21-22. Meci cu implicații emoționale pentru fiecare suporter dinamovist ce mai are răbdarea și datoria totodată să își susțină clubul favorit.

Nu am să vă vorbesc despre meci. Băieții de la RD au timp suficient să “îl” atace cu obuze în zilele următoare.
Vreau însă să punctez câteva aspecte, importante pentru toată suflarea dinamovistă de acum și de dincolo de Ianuarie 2022.

În dragoste și în război e permis orice.

Dinamoviștii și-au arătat devotamentul, dragostea față de Dinamo în nenumărate ocazii. Niciodată nu și-au lăsat clubul la greu indiferent că la timonă a fost Borcea, Săvulescu, Negoiță, Cortacero. Ei nu s-au dus la meciuri pentru cei mai sus amintiți. Ei au fost prezenți la datorie și au spus prezent la “Rapelul” de seară pentru DINAMO.

De partea cealaltă, Șleahta de “inamici” ai fotbalului, pentru că altfel nu pot să îi numesc, au declarat război lui Dinamo. Nu lui Rednic, ci Clubului. De ce? E simplu. Scindarea vestiarului în grupuri și grupulețe, e precum o strategie de atac a adversarului, câtă frunză și iarbă, pe flancuri cu câte 2-3 soldăței călare pe cai și cu o măciucă din lemn de alun în mână, ruptă de pe marginea lacului Colentina sau Plumbuita.

Parcă îl și văd pe Stelu, sau pe Matei, făcând chemare la oaste celor mici și punându-i în prima linie. Sau măcar încercând. “Să fie bine, că să nu fie rău, tot înainte!” Tot înainte băieți aș putea concluziona și eu, însă nu dați voie celorlalți mai “bătrâni” să vă conducă.

Ruptura iremediabilă la nivel de sprijin din partea suporterilor pentru acești băieți este incontestabilă. Nu o spun eu, nu o spune x sau y. O Spuneți chiar voi prin sondaje.

Niciodată și mai ales în război minoritatea nu decide. Chiar dacă pe undeva poate fiecare dintre cel nemulțumit de Rednic, de Mureșan,de programul DDB, de Sendre, de Zainea, de Cătălin, de x, de y, are poate și o urmă de dreptate.

Aici nu e despre noi. Aici e despre Dinamo!

Starea de război din jurul lui Dinamo trebuie să înceteze.
Indiferent că unul sau altul este în acord sau în dezacord. Indiferent că Filip, Matei și toți ceilalți nemulțumiți de cineva care vrea să îi învețe fotbal, vor dinadins contrariul. Indiferent că Rednic e încăpățânat sau nu.
Starea de haos generalizat de la preparator fizic, antrenor și până la ultimul “deținut” în lotul primei echipe, este musai a fi oprită.

Fiecare din noi putem face câte ceva că acest haos să fie oprit. Rednic are nevoie de liniște. Echipa are nevoie de liniște în jurul ei.
Nu sunteți de acord, nicio problemă. Aveți soluția să veniți luni la stadion și să vă strigați nemulțumirile. Chiar și în felul acesta, tot pe Dinamo ajutăm.

Inclusiv tu Stelule, tu Matei, tu Gabi, tu Neica, tu 99, tu Dudea, tu Crețu.
Luați câte un bilet și veniți alături de Dinamo!
Pentru că până una alta, Dinamo e cea care v-a ținut vie “imaginea” de “pseudo-fotbaliști, cu cărare pe mijloc, care v-a afectat și creierul”, închei citatul unuia care se confundă cu Dinamo

Să auzim de bine!
Să auzim de Doar Dinamo București!

loading...

Lasă un răspuns