Noi latinii suntem specialisti in fotbal. in politica, in cutremure si in stirile despre nevasta altuia.
Am observat in aceasta perioada o adevarata explozie de scouteri, antrenori si manageri pe facebook. Oamenii nu numai ca dau sugestii, dar cauta sa isi impuna punctul de vedere, devin vehementi si violenti verbal daca nefericitul Andone nu le asculta punctul de vedere.
Cazul Elhamed a starnit o adevarata avalansa de proteste in randul fanilor dinamovisti. A fost un ”strigat virtual ” care s-a propagat rapid in toata comunitatea virtuala dinamovista. Sigur, ca si admirator al jucatorului israelian, l-as fi dorit imbracat in tricoul alb rosu, mi-ar fi placut sa il vad din nou jucand pentru Dinamo,dar am cateva intrebari pe care mi le-am pus mie si pe care cu siguranta am sa vi le adresez si voua.
- – Suntem mai priceputi ca antrenorul ?
– De ce nu am tipat asa tare in momentul in care Mircea Rednic l-a refuzat pe Elhamed in dauna lui Erik?
– Am mai fi atat de siguri de ceea ce afirmam in momentul in care NOI am avea responsabilitatea alegerii facute?
- -Avem nevoie de un antrenor slab, care sa ia masuri doar de dragul de a multumii suporterii? Sau ne dorim un antrenor cu tarie de caracter, care sa aibe un plan si sa isi urmeze calea indiferent de pareristi ?
Personal nu imi doresc un antrenor care sa ia masuri populare, ci un antrenor care sa fie eficient si sa obtina rezultate indiferent de parerea mea sau a altuia.
Exista o bucurie si o suferinta in a fi lider. Bucuria dea fi tu cel care decizi si suferinta de a fi singurul responsabil pentru alegerile facute.
Noi vrem sa avem un lider sau un tip popular?
