Meciul cu UTA a produs o uriașă decepție în rândul fanilor dinamoviști, un meci foarte greu de analizat.
Dinamo, după o perioadă foarte lungă de timp, a produs și fotbal ofensiv, așa cum poate, cu limitele de rigoare, a încercat să atace, dacă te uiți la numărul ocaziilor, rezultatul final este cât se poate de mincinos. Dacă Ghezali nu era fricos în două rânduri, am fi plecat cu 3 puncte. Așa și? În final tot învinși am plecat și situația noastră este tragică în clasament. Da, poate folosesc cuvinte prea mari, dar îmi este realmente frică să mă uit peste ceea ce se întâmplă în Superligă.
Am plecat din stadionul din Oradea fără cuvinte, descumpănit, nervos, supărat, frustrat, toate stările pe care culmea le aveam și acum doi ani, tot după un meci cu UTA. Sunt deja prea multe similarități cu ce s-a întâmplat atunci și mă îngrijorează. Mă îngrijorează tot ce ține de Dinamo când vine vorba de latura sportivă.
Chiar și după un meci mai reușit, când am arătat că putem, ne-am ales cu o nouă dezamăgire, cu un meci în care frică de fotbal ne-a înfrânt. Întrebarea logică pe care o adresez acum, de ce a trebuit să așteptăm 15 meciuri că să vedem o formulă logică, ca să vedem un joc realist, să fim noi echipa reactivă, care cedează posesia și încearcă să folosească armele pe care le are la dispoziție? De ce trebuie să învățăm din înfrângeri?
Cu ce ne-am ales după acest minicantonament de la Oradea? Ne-am ales cu un punct în Cupa României, cu încă o înfrângere în campionat și tristețe. În momentul de față nu am idee ce va rezervă viitorul, nu mai am niciun fel de certitudine.
Reacția fanilor de aseară, virulentă de altfel, a fost ca urmare a 15 meciuri în care am obținut 10 puncte, nu am foarte multe să îi reproșez lui Burcă să fiu sincer cu voi pentru meciul de ieri, poate anumite schimbări, dar la fața locului se văd altfel lucrurile, desigur, în fața televizorului uneori sunt meciuri diferite. Nu spun că cineva are dreptate, spun că așa se întâmplă, suntem influențați și de alți factori.
Dar asta nu înseamnă că am foarte multe argumente PRO, nu am idee ce se poate face, care va fi concluzia întâlnirii de mâine, sper să fie înspre binele clubului. Probabil se întrevede o ultimă șansă.
Noi cei care am fost prezenți la Oradea pe parcursul acestor zile putem să spunem că nu am rămas doar cu gustul amar al înfrângerii și rezultatului rușinos cu Oradea. Am rămas și cu bucuria de a fi fost în mijlocul unor fani dinamoviști, pe care pot să îi numesc prieteni! Nu aș vrea să îi nominalizez pe toți, că aș omite pe cineva și un ar fi corect, dar un mare mulțumesc prietenului nostru, Obreja Pavel, pentru tot ce a făcut pentru noi. Rămânem cu un eveniment unic realizat pentru fanii dinamoviști și artizanii, Bogdan Alecu și Andrei Bendeac, merită toată aprecierea pentru ce au realizat.
DDB Bihor, foști și actuali, Guardia Oradea, au fost gazde deosebite și dragostea lor pentru Dinamo este remarcabilă. Da, a fost un efort mare și pentru noi, chiar dacă rezultatul a fost unul foarte trist, rămânem măcar cu bucuria de a fi petrecut timp de calitate în familia dinamovistă din zonă. Peste ani și ani, ne vom aduce mai puțin aminte de meci, de rezultat, mai mult de timpul petrecut împreună.
