Dinamo se luptă, își dorește, băieții antrenați de Ovidiu pun inimă în fiecare meci, câteodată sunt inspirați, alteori nu, dar nu avem cum să nu apreciem efortul lor.
Nu a fost un meci spectaculos, nici nu se putea, Dinamo s-a luptat cu Petrolul pe un gazon care aducea mai degrabă a ogor bun de semănat.
În prima repriză am încercat să ne facem jocul obișnuit, să pasăm , să ținem de minge, dar pe un asemenea gazon problema principală a jucătorilor a fost să își țină echilibrul, și să încerce să nu facă greșeli elementare. A fost repriza cadourilor, oaspeții au fost primii care ne-au oferit un cadou de care a profitat Gregorio și a reușit să înscrie, apoi Adnan pasează total neinspirat către Ilic, cel care fiind în presiune a pierdut mingea într-o zona periculoasă. Dinamo merita sa intre in avantaj la pauza , per total a controlat primele 45 de minute.
Repriza secundă a fost total diferită. Dinamo nu și-a mai făcut jocul obișnuit, am încercat un alt stil de joc diferit, unul în care ne-am luptat fizic cu cei de la Petrolul, oaspeții au dominat, dar apărarea noastră a închis foarte bine și poarta lui Adnan a rămas închisă.
A fost o luptă grea pe „ogorul” de pe Arcul de Triumf, rezultatul a fost echitabil și putem fi mândrii de modul în care ai noștri au ales să lupte. A fost un meci în care am fost siliți să ne schimbăm stilul de joc după pauză, să alegem lupta fizică în locul jocului de pase cu care ne-am obișnuit.
Băieții luptă din adâncul inimii, pe teren bun sau pe „ogoare” Dinamo învață să nu cedeze și să creadă în șansa ei!
