Luni seara a marcat un moment deosebit, retragerea unui om pentru care Dinamo a însemnat și înseamnă totul în continuare.
Iubirea și atașamentul pentru Dinamo nu se opresc niciodată, dar activitatea lui Constantin Eftimescu în cadrul clubului Dinamo a luat sfârșit. După zeci de ani în care zi de zi Dinamo a fost în centrul atenției, ”Bigică” a agățat costumul în cui, după ce acum treizeci de ani agăța și ghetele.
Portar la Dinamo vreme de 10 ani, Constantin Eftimescu și-a continuat activitatea în cadrul clubului. Așa cum a fost și în viața de fotbalist, nu i-a plăcut să iasă prea mult în evidență. Când a acordat un interviu pentru pagina oficială de facebook a clubului, el spunea în felul următor:
,,La Dinamo am apărat doar cu 12. Eu sunt 12, că să mai și glumim puțin! Nu prea am fost eu în centrul atenției. Numele meu apărea doar la caseta meciului sau la vreo intervenție de excepție. Poate și din acest motiv nu gășiți foarte multe articole în presă. Cronicile erau pentru fotbaliști…Știți cum se spune, portarii sunt altfel. Așa am crescut, cu mentalitatea să închidem poartă, să ne ajutăm unul pe altul, titular sau rezervă. Noi, portarii, eram că frații, pentru noi echipa a fost întotdeauna mai importantă decât un reflex bun, un penalty apărat sau o greșeală copilărească”, spunea Eftimescu.
,,Echipa a fost întotdeauna mai importantă”. Un om de echipă, care a simțit că Dinamo are mare nevoie de el și a răspuns PREZENT în cel mai greu moment posibil. A fost genul de intervenție spectaculoasă despre spunea în acel interviu, care l-a făcut remarcat, dar l-a făcut și vulnerabil.
Da, s-a și expus, în momentul în care a acceptat să participe la înlăturarea lui Cortacero din funcția de președinte. S-a expus pentru a salva Dinamo. Și ușor nu i-a fost, cum credeți că v-ați fi simțit că cineva să vă amenințe la telefon, prin mesaje, că vei fi chemat în instanță și judecat prin fals în acte, amenințat cu închisoarea, că nu te vei putea bucura de anii care ar trebui să îți asigure liniște alături de familie? S-a dat la o parte? Nicidecum, a așteptat ca tot procesul să se încheie și și-a anunțat retragerea doar când clubul a intrat în insolvență, drept consecință și postul lui a fost suspendat. A apărat poarta lui Dinamo, a apărat și clubul de infractori
Probabil și de aceea, Constantin Eftimescu a fost aplaudat la scenă deschisă de fanii prezenți pe stadion. Pentru câte a pătimit și cât a avut de tras în ultimul an, merită cu prisosință această retragere frumoasă. Dar eu sunt convins că nu va putea sta departe de Dinamo și îl vom vedea la fiecare partidă pe ”Bigică”. Nu-i așa, Dinamo este casa lui!
82 de meciuri a adunat Constantin Eftimescu la Dinamo în prima divizie a fotbalului românesc în două perioade: 1971-1973 și 1976-1984. A debutat în tricoul alb-roșu pe 15 octombrie 1972 în meciul Dinamo vs Steagul Roșu, scor 1-0 pe stadionul din Ștefan cel Mare.
7 trofee a câștigat Constantin Eftimescu la Dinamo. A cucerit titlul de campion al României (1973, 1977, 1982, 1983, 1984), Cupa României (1982, 1984) și a participat la cea mai importantă performanță a echipei din Ștefan cel Mare în cupele europene, semifinalele Cupei Campionilor Europeni în 1984.
3 partide în cupele europene a apărat Constantin Eftimescu pentru echipa din Ștefan cel Mare. A jucat în dubla manșă cu ciprioții de la Alki Larnaca, în turul I al Cupei UEFA (1979), și în partida de la București cu Kuusysi Lahti, din primul tur al Cupei Campionilor Europeni (1983).
Pregătită de regretatul Dumitru Nicolae Nicușor (antrenor principal) și Cornel Dinu (antrenor secund), cea mai bună echipă din istoria clubului avea să se oprească în semifinalele Cupei Campionilor Europeni după ce a trecut de campioana Finlandei (Kuusysi Lahti), deținătorea trofeului și campioană în Germania (Hamburger SV) și campioana Uniunii Sovietice (Dinamo Minsk).
6 este numărul echipelor la care Constantin Eftimescu a evoluat în carieră: Dinamo București (1971-1973 și 1976-1984), Dinamo Slatina (1973-1976), Victoria București (1984-1986), Delta Dinamo Tulcea (1986-1987), CS Târgoviște (1987-1988) și Chimia Rm. Vâlcea (1988-1989).
