11 pași până la finală!
Dinamo a jucat fotbal, domnilor. După multă vreme pot să afirm susținut că echipa noastră a pus în scenă ceea ce ne dorim cu toții! Atitudine, dăruire, forța! Pare o rutină ca Dinamo să înceapă meciurile calculat, plecând din propriul careu cu pas, schimbări de direcție și diagonale către viteziștii pe care ne bazăm meci de meci că vor crea superioritate.
În prima repriză nu am găsit ritmul potrivit și doar câteva nesincronizări ale lui Morsay la preluare pe poziție viitoare contra unui Găman cu certitudine mult mai lent decât el, ne-au privat poate de un gol. Nu știu dacă meritat. Însă ceea ce am văzut în a doua repriză și mai ales pe final, cu siguranța pecetluiește munca unor preparatori fizici și a unui antrenor care nu doar mental ne-a ridicat.
Ocazii peste ocazii și un gol izbăvitor în minutul 90 când poate mulți dintre noi ne împăcasem cu ideea că am pierdut calificarea. Nu aș vrea să închei părerea mea scurtă cu privire la cele 90 de minute fără să remarc un Ante Puljic, IMPECABIL! Mai rar să îl văd cu atâta energie, să îl văd tînându-se scai de un Vali Gheorghe, care probabil face suta sub 12 secunde.
Soarta acestei calificări a fost decisă 30 de minute mai târziu. E greu să accepți că ai avut calificarea în buzunar, și cu toate astea ai scos ambele mâini din buzunare și ai lăsat-o să ți-o ia vântul! Emoțiile l-au trădat pe Andreas încă de la ratarea Astrei. Prim-planul pe el mi- transmis că el va fi ultimul nostru executant. 11 pași necalculati, 11 idei alergând de la un colț către altul al Porții in mintea lui Mihaiu, 11 scrâșnete din dinții lui Uhrin și ai altor câteva zeci de mii de dinamoviști care sunt alături de voi oricând, oriunde!
Caracterele tari se cunosc la înfrângeri! Așa că, sus ancora Andreas, Radu, și toți ceilalți! Avem o evitare a barajului de câștigat! Cupa Ramaniei din sezonul viitor când începe?
Să auzim de bine!
Să auzim de Doar Dinamo București!
PS: Suntem mândri de voi!
